Capitalizarea bursieră a Tesla a depăşit pragul de o mie de miliarde de dolari

Capitalizarea bursieră a Tesla a depăşit, vineri, pragul de o mie de miliarde de dolari, pe fondul aşteptărilor că firmele conduse de Elon Musk vor obţine un tratament favorabil după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, transmite Reuters.

La Bursa de la New York, acţiunile producătorului de vehicule electrice (EV) au urcat cu 8,2%, la 321,22 dolari, şi a catapultat evaluarea companiei peste pragul de o mie de miliarde de dolari, pentru prima dată în ultimii peste doi ani.

Titlurile au înregistrat un avans de 29%, săptămâna aceasta, adăugând peste 230 miliarde de dolari la capitalizarea bursieră, cea mai bună evoluţie din ianuarie 2023.

Pe întreaga perioadă a campaniei electorale, patronul Tesla şi-a exprimat sprijinul necondiţionat pentru Donald Trump, donând zeci de milioane de dolari via organizaţia sa politică ‘America PAC’ şi a apărut de mai multe ori alături de candidatul republican la mitingurile de campanie.

În replică, Donald Trump l-a lăudat pe Elon Musk. „Avem o nouă stea. S-a născut o nouă stea: Elon… Este un super geniu”, a declarat Trump în faţa susţinătorilor săi.

„Tesla şi directorul general Elon Musk sunt poate cei mai mari câştigători de pe urma rezultatului alegerilor şi credem că victoria lui va ajuta la accelerarea aprobării de către autorităţile de reglementare a tehnologiei companiei de conducere autonomă”, a apreciat Garrett Nelson, analist la CFRA Research.

Conform listei miliardarilor întocmită de revista Forbes, averea lui Musk a depăşit 300 miliarde de dolari.

Ani de zile, Tesla a fost cel mai valoros producător auto din lume.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#captalizare #Musk #Tesla

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.