Care este ţara europeană tot mai sufocată de recesiune şi de o piaţă imobiliară distrusă

Economia Suediei se va confrunta cu doi ani de contracţie economică – mai mult decât se credea anterior – deoarece creşterea costurilor îi forţează pe consumatori să continue să reducă cheltuielile până anul viitor, potrivit economiştilor de la cea de-a doua mare bancă a ţării după valoarea de piaţă, scrie Bloomberg, citat de businessmagazizn.ro.

În 2023, produsul intern brut va scădea probabil cu 0,9%, a precizat Swedbank AB într-un raport publicat joi. Deşi aceasta este o contracţie uşor mai uşoară decât cea observată anterior, banca se aşteaptă acum la o scădere a PIB-ului de 0,3% în 2024, după ce anterior prognozase o creştere de 0,3%.

„Recesiunea economică a început, iar lucrurile se vor înrăutăţi înainte de a se îmbunătăţi. Ne aşteptăm ca gospodăriile să continue să reducă consumul pentru încă o vreme, având în vedere că veniturile lor sunt sub presiunea inflaţiei ridicate şi a creşterii cheltuielilor cu dobânzile” a declarat economistul-şef Mattias Persson.

Creşterea ratelor dobânzilor a pus, de asemenea, presiune asupra companiilor imobiliare comerciale puternic îndatorate din Suedia, iar această turbulenţă va continua, deoarece locurile libere ar putea creşte, iar proprietarii trebuie să refinanţeze sume mari de obligaţiuni ajunse la scadenţă, potrivit Swedbank. Deşi unii proprietari ar putea intra în incapacitate de plată, banca a precizat că se aşteaptă ca efectele asupra stabilităţii financiare sau asupra economiei în general să fie limitate.

După o perioadă de stabilizare a pieţei de locuinţe din ţară, economiştii băncii se aşteaptă acum ca preţurile locuinţelor să ajungă cu 15% mai mici decât la vârful atins la începutul anului 2022. Anterior, ei estimau o scădere de 20%.

Ne aşteptăm ca actualul platou pentru preţurile locuinţelor să fie temporar şi că preţurile vor scădea uşor în toamnă şi iarnă. Redresarea va începe în 2024, dar piaţa imobiliară nu va lua un avânt clar decât mai târziu”, au declarat reprezentanţii Swedbank.

Se aşteaptă ca coroana suedeză să se slăbească şi mai mult pe termen scurt, a spus Swedbank, adăugând că vede moneda „câştigând o parte din terenul pierdut” începând cu jumătatea anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Suedia #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).