Care este ţara europeană tot mai sufocată de recesiune şi de o piaţă imobiliară distrusă

Economia Suediei se va confrunta cu doi ani de contracţie economică – mai mult decât se credea anterior – deoarece creşterea costurilor îi forţează pe consumatori să continue să reducă cheltuielile până anul viitor, potrivit economiştilor de la cea de-a doua mare bancă a ţării după valoarea de piaţă, scrie Bloomberg, citat de businessmagazizn.ro.

În 2023, produsul intern brut va scădea probabil cu 0,9%, a precizat Swedbank AB într-un raport publicat joi. Deşi aceasta este o contracţie uşor mai uşoară decât cea observată anterior, banca se aşteaptă acum la o scădere a PIB-ului de 0,3% în 2024, după ce anterior prognozase o creştere de 0,3%.

„Recesiunea economică a început, iar lucrurile se vor înrăutăţi înainte de a se îmbunătăţi. Ne aşteptăm ca gospodăriile să continue să reducă consumul pentru încă o vreme, având în vedere că veniturile lor sunt sub presiunea inflaţiei ridicate şi a creşterii cheltuielilor cu dobânzile” a declarat economistul-şef Mattias Persson.

Creşterea ratelor dobânzilor a pus, de asemenea, presiune asupra companiilor imobiliare comerciale puternic îndatorate din Suedia, iar această turbulenţă va continua, deoarece locurile libere ar putea creşte, iar proprietarii trebuie să refinanţeze sume mari de obligaţiuni ajunse la scadenţă, potrivit Swedbank. Deşi unii proprietari ar putea intra în incapacitate de plată, banca a precizat că se aşteaptă ca efectele asupra stabilităţii financiare sau asupra economiei în general să fie limitate.

După o perioadă de stabilizare a pieţei de locuinţe din ţară, economiştii băncii se aşteaptă acum ca preţurile locuinţelor să ajungă cu 15% mai mici decât la vârful atins la începutul anului 2022. Anterior, ei estimau o scădere de 20%.

Ne aşteptăm ca actualul platou pentru preţurile locuinţelor să fie temporar şi că preţurile vor scădea uşor în toamnă şi iarnă. Redresarea va începe în 2024, dar piaţa imobiliară nu va lua un avânt clar decât mai târziu”, au declarat reprezentanţii Swedbank.

Se aşteaptă ca coroana suedeză să se slăbească şi mai mult pe termen scurt, a spus Swedbank, adăugând că vede moneda „câştigând o parte din terenul pierdut” începând cu jumătatea anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Suedia #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.