Care este ţara europeană tot mai sufocată de recesiune şi de o piaţă imobiliară distrusă

Economia Suediei se va confrunta cu doi ani de contracţie economică – mai mult decât se credea anterior – deoarece creşterea costurilor îi forţează pe consumatori să continue să reducă cheltuielile până anul viitor, potrivit economiştilor de la cea de-a doua mare bancă a ţării după valoarea de piaţă, scrie Bloomberg, citat de businessmagazizn.ro.

În 2023, produsul intern brut va scădea probabil cu 0,9%, a precizat Swedbank AB într-un raport publicat joi. Deşi aceasta este o contracţie uşor mai uşoară decât cea observată anterior, banca se aşteaptă acum la o scădere a PIB-ului de 0,3% în 2024, după ce anterior prognozase o creştere de 0,3%.

„Recesiunea economică a început, iar lucrurile se vor înrăutăţi înainte de a se îmbunătăţi. Ne aşteptăm ca gospodăriile să continue să reducă consumul pentru încă o vreme, având în vedere că veniturile lor sunt sub presiunea inflaţiei ridicate şi a creşterii cheltuielilor cu dobânzile” a declarat economistul-şef Mattias Persson.

Creşterea ratelor dobânzilor a pus, de asemenea, presiune asupra companiilor imobiliare comerciale puternic îndatorate din Suedia, iar această turbulenţă va continua, deoarece locurile libere ar putea creşte, iar proprietarii trebuie să refinanţeze sume mari de obligaţiuni ajunse la scadenţă, potrivit Swedbank. Deşi unii proprietari ar putea intra în incapacitate de plată, banca a precizat că se aşteaptă ca efectele asupra stabilităţii financiare sau asupra economiei în general să fie limitate.

După o perioadă de stabilizare a pieţei de locuinţe din ţară, economiştii băncii se aşteaptă acum ca preţurile locuinţelor să ajungă cu 15% mai mici decât la vârful atins la începutul anului 2022. Anterior, ei estimau o scădere de 20%.

Ne aşteptăm ca actualul platou pentru preţurile locuinţelor să fie temporar şi că preţurile vor scădea uşor în toamnă şi iarnă. Redresarea va începe în 2024, dar piaţa imobiliară nu va lua un avânt clar decât mai târziu”, au declarat reprezentanţii Swedbank.

Se aşteaptă ca coroana suedeză să se slăbească şi mai mult pe termen scurt, a spus Swedbank, adăugând că vede moneda „câştigând o parte din terenul pierdut” începând cu jumătatea anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Suedia #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții