Care este ţara europeană tot mai sufocată de recesiune şi de o piaţă imobiliară distrusă

Economia Suediei se va confrunta cu doi ani de contracţie economică – mai mult decât se credea anterior – deoarece creşterea costurilor îi forţează pe consumatori să continue să reducă cheltuielile până anul viitor, potrivit economiştilor de la cea de-a doua mare bancă a ţării după valoarea de piaţă, scrie Bloomberg, citat de businessmagazizn.ro.

În 2023, produsul intern brut va scădea probabil cu 0,9%, a precizat Swedbank AB într-un raport publicat joi. Deşi aceasta este o contracţie uşor mai uşoară decât cea observată anterior, banca se aşteaptă acum la o scădere a PIB-ului de 0,3% în 2024, după ce anterior prognozase o creştere de 0,3%.

„Recesiunea economică a început, iar lucrurile se vor înrăutăţi înainte de a se îmbunătăţi. Ne aşteptăm ca gospodăriile să continue să reducă consumul pentru încă o vreme, având în vedere că veniturile lor sunt sub presiunea inflaţiei ridicate şi a creşterii cheltuielilor cu dobânzile” a declarat economistul-şef Mattias Persson.

Creşterea ratelor dobânzilor a pus, de asemenea, presiune asupra companiilor imobiliare comerciale puternic îndatorate din Suedia, iar această turbulenţă va continua, deoarece locurile libere ar putea creşte, iar proprietarii trebuie să refinanţeze sume mari de obligaţiuni ajunse la scadenţă, potrivit Swedbank. Deşi unii proprietari ar putea intra în incapacitate de plată, banca a precizat că se aşteaptă ca efectele asupra stabilităţii financiare sau asupra economiei în general să fie limitate.

După o perioadă de stabilizare a pieţei de locuinţe din ţară, economiştii băncii se aşteaptă acum ca preţurile locuinţelor să ajungă cu 15% mai mici decât la vârful atins la începutul anului 2022. Anterior, ei estimau o scădere de 20%.

Ne aşteptăm ca actualul platou pentru preţurile locuinţelor să fie temporar şi că preţurile vor scădea uşor în toamnă şi iarnă. Redresarea va începe în 2024, dar piaţa imobiliară nu va lua un avânt clar decât mai târziu”, au declarat reprezentanţii Swedbank.

Se aşteaptă ca coroana suedeză să se slăbească şi mai mult pe termen scurt, a spus Swedbank, adăugând că vede moneda „câştigând o parte din terenul pierdut” începând cu jumătatea anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Suedia #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.