Care este ţara europeană tot mai sufocată de recesiune şi de o piaţă imobiliară distrusă

Economia Suediei se va confrunta cu doi ani de contracţie economică – mai mult decât se credea anterior – deoarece creşterea costurilor îi forţează pe consumatori să continue să reducă cheltuielile până anul viitor, potrivit economiştilor de la cea de-a doua mare bancă a ţării după valoarea de piaţă, scrie Bloomberg, citat de businessmagazizn.ro.

În 2023, produsul intern brut va scădea probabil cu 0,9%, a precizat Swedbank AB într-un raport publicat joi. Deşi aceasta este o contracţie uşor mai uşoară decât cea observată anterior, banca se aşteaptă acum la o scădere a PIB-ului de 0,3% în 2024, după ce anterior prognozase o creştere de 0,3%.

„Recesiunea economică a început, iar lucrurile se vor înrăutăţi înainte de a se îmbunătăţi. Ne aşteptăm ca gospodăriile să continue să reducă consumul pentru încă o vreme, având în vedere că veniturile lor sunt sub presiunea inflaţiei ridicate şi a creşterii cheltuielilor cu dobânzile” a declarat economistul-şef Mattias Persson.

Creşterea ratelor dobânzilor a pus, de asemenea, presiune asupra companiilor imobiliare comerciale puternic îndatorate din Suedia, iar această turbulenţă va continua, deoarece locurile libere ar putea creşte, iar proprietarii trebuie să refinanţeze sume mari de obligaţiuni ajunse la scadenţă, potrivit Swedbank. Deşi unii proprietari ar putea intra în incapacitate de plată, banca a precizat că se aşteaptă ca efectele asupra stabilităţii financiare sau asupra economiei în general să fie limitate.

După o perioadă de stabilizare a pieţei de locuinţe din ţară, economiştii băncii se aşteaptă acum ca preţurile locuinţelor să ajungă cu 15% mai mici decât la vârful atins la începutul anului 2022. Anterior, ei estimau o scădere de 20%.

Ne aşteptăm ca actualul platou pentru preţurile locuinţelor să fie temporar şi că preţurile vor scădea uşor în toamnă şi iarnă. Redresarea va începe în 2024, dar piaţa imobiliară nu va lua un avânt clar decât mai târziu”, au declarat reprezentanţii Swedbank.

Se aşteaptă ca coroana suedeză să se slăbească şi mai mult pe termen scurt, a spus Swedbank, adăugând că vede moneda „câştigând o parte din terenul pierdut” începând cu jumătatea anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #Suedia #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.