Criza energetică pluteşte deasupra Moldovei! România pregătește o centrală pe cărbune pentru a livra curent peste Prut

30 Aug. 2023, 10:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Aug. 2023, 10:52 // Actual //  bani.md

România se pregătește să ofere sprijin energetic Republicii Moldova în cazul în care situația o cere, potrivit unui proiect de act normativ ce conține măsuri de asigurare a siguranței în aprovizionarea cu energie în timpul sezonului rece. Proiectul prevede ca, în eventualitatea în care este necesar, România să fie capabilă să furnizeze electricitate și Republicii Moldova pentru a face față cerințelor energetice de iarnă.

Această mișcare vine ca răspuns la nevoile urgente de a asigura aprovizionarea cu energie a Republicii Moldova și Ucrainei, care au depins în mare măsură de sprijinul energetic din partea României în ultimii ani. După evenimentele de agresiune militară din partea Rusiei împotriva Ucrainei și decuplarea sistemelor energetice ale acestor țări de la blocul de sincronizare Rusia-Belarus și cuplarea lor cu cel al Europei occidentale, România a oferit sprijin în încercarea de a menține aprovizionarea cu energie.

Proiectul de act normativ, citat de profit.ro, subliniază importanța pregătirii în avans a tuturor producătorilor de energie electrică, asigurând cantitățile necesare de resurse energetice primare pentru a acoperi consumul și rezervele necesare pentru situații de dezechilibru în sistem. În plus, documentul menționează posibilitatea ca România să scoată din conservare și să utilizeze anumite capacități de producție pentru a face față unei eventuale crize energetice regionale sau europene.

″Pentru a se asigura un nivel de certitudine suficient de ridicat în acoperirea curbei de sarcină a sistemului energetic național (SEN), chiar și la apariția unor situații limită conform scenariilor evaluate de Dispecerul Energetic Național (DEN), operatorul de transport și de sistem (Transelectrica  – n.r.)  consideră necesară îndeplinirea unor măsuri și acțiuni de pregătire și monitorizare a funcționării SEN, după cum urmează: asigurarea din timp, la nivelul tuturor producătorilor de energie electrică, a cantităților de resurse energetice primare care să asigure alimentarea cu energie electrică a consumului, cât și a rezervelor necesare acoperirii dezechilibrelor generate de subcontractarea pe piețele de energie electrică, de ieșirile accidentale din funcțiune ale grupurilor energetice, disfuncționalitățile generate de condițiile meteorologice deosebite, creșteri ale consumului peste valorile estimate etc, respectiv pentru alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova, dacă situația energetică din zonă o va impune″, se arată în document.

Potrivit sursei citate, la estimarea producției din iarna care vine, au fost luate în calcul inclusiv cele 2 grupuri de câte 330 MW de la Turceni și Rovinari ale Complexului Energetic Oltenia scoase din funcțiune conform angajamentelor asumate de România prin PNRR și planului de restructurare și decarbonare al Complexului.

Draftul stipulează, ″(…) în situații de criză energetică regională sau europeană, scoaterea din conservare și utilizarea grupului TA7 Turceni, prin activarea prevederii Art. 4, alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic (…)″.

Prevederea menționată spune că normele care reglementează activarea capacităților de producere a energiei electrice pe bază de lignit de 660 MW scoase din funcțiune, pe timpul etapei de conservare, se aprobă prin ordin al ministrului Energiei.

În scenariul moderat luat în considerare de Transelectrica, consumul național ar urma să crească cu 2,8% față de iarna trecută, iar în cel pesimist – cu circa 6%.

În cadrul acestui context, estimările pentru producția de energie electrică în timpul iernii au luat în considerare și măsurile luate în domeniul energetic, inclusiv scoaterea din funcțiune a unor grupuri de producție conform angajamentelor asumate de România. Cu toate acestea, documentul subliniază că, în ciuda măsurilor, este important să se gestioneze cu atenție resursele energetice și să se analizeze evoluțiile meteorologice pentru a asigura acoperirea necesară.

În ciuda optimismului general al documentului, se recunoaște că situații meteorologice extreme sau cereri de consum neașteptate pot reprezenta provocări pentru aprovizionarea cu energie. Cu toate acestea, această inițiativă subliniază determinarea României de a contribui la stabilitatea energetică a regiunii și de a asigura că țările vecine pot depinde de sprijinul său în caz de nevoie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Iun. 2026, 09:18
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Iun. 2026, 09:18 // Actual //  Ursu Victor

Deficitul bugetului federal al Rusia a continuat să se adâncească în primele cinci luni ale anului 2026, ajungând la 6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 66 de miliarde de euro. Potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul rus al Finanțelor, deficitul reprezintă 2,6% din PIB-ul țării.

Nivelul deficitului este de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și depășește cu aproximativ 60% ținta anuală stabilită de autorități. Pentru întreg anul 2026, guvernul rus a prevăzut un deficit de 3,79 trilioane de ruble, adică aproximativ 42 de miliarde de euro.

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a admis recent că deficitul bugetar va fi mai mare decât s-a estimat inițial, însă a susținut că acest lucru nu va necesita o creștere semnificativă a împrumuturilor interne.

Datele oficiale arată că veniturile care nu provin din petrol și gaze au crescut cu 12,4%, până la 11,8 trilioane de ruble (circa 130 de miliarde de euro). Totuși, veniturile totale ale bugetului au avansat cu doar 0,3%, până la 14,8 trilioane de ruble (aproximativ 163 de miliarde de euro), din cauza prăbușirii cu aproape 30% a încasărilor din sectorul petrolier și gazier.

În același timp, cheltuielile statului au crescut cu 17%, ajungând la 20,8 trilioane de ruble, echivalentul a aproape 229 de miliarde de euro. Acestea reprezintă deja 47,2% din totalul cheltuielilor planificate pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor de la Moscova estimase inițial o majorare anuală a cheltuielilor de doar 2,7%, însă ritmul actual sugerează o depășire semnificativă a planului bugetar.

Totodată, Anton Siluanov a lăsat să se înțeleagă că obiectivul de eliminare a deficitului primar al bugetului federal a fost amânat din nou și nu va putea fi atins înainte de anul 2029.

La rândul său, viceguvernatorul Banca Centrală a Rusiei, Alexei Zabotkin, a avertizat că întârzierea echilibrării finanțelor publice ar putea influența politica monetară și nivelul dobânzilor.

Anul trecut, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 63 de miliarde de euro), de aproape cinci ori peste nivelul prevăzut inițial și cel mai ridicat raportat la PIB de la pandemia din 2020.

Potrivit presei ruse, Ministerul Finanțelor intenționează să modifice parametrii bugetului federal pentru 2026 fără dezbateri publice ample în Parlament, pe fondul presiunilor crescânde asupra finanțelor statului generate de cheltuielile în creștere și de diminuarea veniturilor din exporturile energetice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!