Criza energetică pluteşte deasupra Moldovei! România pregătește o centrală pe cărbune pentru a livra curent peste Prut

România se pregătește să ofere sprijin energetic Republicii Moldova în cazul în care situația o cere, potrivit unui proiect de act normativ ce conține măsuri de asigurare a siguranței în aprovizionarea cu energie în timpul sezonului rece. Proiectul prevede ca, în eventualitatea în care este necesar, România să fie capabilă să furnizeze electricitate și Republicii Moldova pentru a face față cerințelor energetice de iarnă.

Această mișcare vine ca răspuns la nevoile urgente de a asigura aprovizionarea cu energie a Republicii Moldova și Ucrainei, care au depins în mare măsură de sprijinul energetic din partea României în ultimii ani. După evenimentele de agresiune militară din partea Rusiei împotriva Ucrainei și decuplarea sistemelor energetice ale acestor țări de la blocul de sincronizare Rusia-Belarus și cuplarea lor cu cel al Europei occidentale, România a oferit sprijin în încercarea de a menține aprovizionarea cu energie.

Proiectul de act normativ, citat de profit.ro, subliniază importanța pregătirii în avans a tuturor producătorilor de energie electrică, asigurând cantitățile necesare de resurse energetice primare pentru a acoperi consumul și rezervele necesare pentru situații de dezechilibru în sistem. În plus, documentul menționează posibilitatea ca România să scoată din conservare și să utilizeze anumite capacități de producție pentru a face față unei eventuale crize energetice regionale sau europene.

″Pentru a se asigura un nivel de certitudine suficient de ridicat în acoperirea curbei de sarcină a sistemului energetic național (SEN), chiar și la apariția unor situații limită conform scenariilor evaluate de Dispecerul Energetic Național (DEN), operatorul de transport și de sistem (Transelectrica – n.r.) consideră necesară îndeplinirea unor măsuri și acțiuni de pregătire și monitorizare a funcționării SEN, după cum urmează: asigurarea din timp, la nivelul tuturor producătorilor de energie electrică, a cantităților de resurse energetice primare care să asigure alimentarea cu energie electrică a consumului, cât și a rezervelor necesare acoperirii dezechilibrelor generate de subcontractarea pe piețele de energie electrică, de ieșirile accidentale din funcțiune ale grupurilor energetice, disfuncționalitățile generate de condițiile meteorologice deosebite, creșteri ale consumului peste valorile estimate etc, respectiv pentru alimentarea cu energie electrică a Republicii Moldova, dacă situația energetică din zonă o va impune″, se arată în document.

Potrivit sursei citate, la estimarea producției din iarna care vine, au fost luate în calcul inclusiv cele 2 grupuri de câte 330 MW de la Turceni și Rovinari ale Complexului Energetic Oltenia scoase din funcțiune conform angajamentelor asumate de România prin PNRR și planului de restructurare și decarbonare al Complexului.

Draftul stipulează, ″(…) în situații de criză energetică regională sau europeană, scoaterea din conservare și utilizarea grupului TA7 Turceni, prin activarea prevederii Art. 4, alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic (…)″.

Prevederea menționată spune că normele care reglementează activarea capacităților de producere a energiei electrice pe bază de lignit de 660 MW scoase din funcțiune, pe timpul etapei de conservare, se aprobă prin ordin al ministrului Energiei.

În scenariul moderat luat în considerare de Transelectrica, consumul național ar urma să crească cu 2,8% față de iarna trecută, iar în cel pesimist – cu circa 6%.

În cadrul acestui context, estimările pentru producția de energie electrică în timpul iernii au luat în considerare și măsurile luate în domeniul energetic, inclusiv scoaterea din funcțiune a unor grupuri de producție conform angajamentelor asumate de România. Cu toate acestea, documentul subliniază că, în ciuda măsurilor, este important să se gestioneze cu atenție resursele energetice și să se analizeze evoluțiile meteorologice pentru a asigura acoperirea necesară.

În ciuda optimismului general al documentului, se recunoaște că situații meteorologice extreme sau cereri de consum neașteptate pot reprezenta provocări pentru aprovizionarea cu energie. Cu toate acestea, această inițiativă subliniază determinarea României de a contribui la stabilitatea energetică a regiunii și de a asigura că țările vecine pot depinde de sprijinul său în caz de nevoie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energie #export #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,5% în primele nouă luni ale anului 2026, însă în spatele acestui avans se ascunde o schimbare. Astfel, gospodăriile populației pierd animale și produc tot mai puțin lapte, în timp ce întreprinderile agricole își extind producția, potrivit detelor publicate de Biroul Național de Statistică (BNS), care arată că numărul vacilor pentru lapte deținute de populație a scăzut cu 10,6% într-un singur an, în timp ce efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut cu aproape 55%.

Potrivit BNS, în perioada ianuarie–septembrie 2026, producția agricolă globală a crescut cu 11,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, în prețuri comparabile. Avansul a fost determinat atât de producția vegetală, care s-a majorat cu 13%, cât și de cea animalieră, în creștere cu 7,5%.

Numai în trimestrul III, producția agricolă a fost cu 12,1% mai mare decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Cele mai bune rezultate au fost obținute la o serie de culturi agricole. În întreprinderile agricole și gospodăriile țărănești cu suprafețe de cel puțin 50 de hectare, productivitatea grâului a crescut cu 17,1%, ajungând la 4,79 tone la hectar, iar cea a răsăritei s-a majorat cu 17,5%, până la 2,22 tone la hectar.

Creșteri și mai mari au fost înregistrate la cartofi, unde recolta medie a avansat cu 28,7%, la fructe, cu 23,6%, și la legumele de câmp, cu 19,3%.

Nu toate culturile au avut însă rezultate pozitive. Productivitatea sfeclei de zahăr s-a redus cu 8,5%, iar cea a strugurilor cu 6,3%. La soia și rapiță au fost consemnate scăderi mai mici, de 1,7% și, respectiv, 0,7%.

În zootehnie, diferențele dintre fermele comerciale și gospodăriile populației sunt și mai pronunțate.

Producția de animale în greutate vie a ajuns la 141,4 mii de tone, în creștere cu 10,2%. În întreprinderile agricole, aceasta a avansat cu 24,1%, până la 89,6 mii de tone, în timp ce în gospodăriile populației a scăzut cu 7,6%, până la 51,8 mii de tone.

Situația este deosebit de dificilă în sectorul laptelui. Producția totală a constituit 213,8 mii de tone, cu 2,5% mai puțin decât în primele nouă luni ale anului trecut.

În timp ce întreprinderile agricole și-au majorat producția de lapte cu 15,7%, până la 55,8 mii de tone, gospodăriile populației au înregistrat o diminuare de 7,6%, până la 158 de mii de tone.

Cu toate acestea, aproape trei sferturi din laptele produs în Republica Moldova, respectiv 73,9%, continuă să provină din gospodăriile populației.

Datele privind efectivele de animale confirmă tendința. La 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în urmă cu un an. În gospodăriile populației, numărul bovinelor a scăzut cu 9,2%, în timp ce întreprinderile agricole au consemnat o creștere de 2,5%.

Și mai accentuată este reducerea efectivului de vaci pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, cu 8,1% mai puțin față de octombrie 2025.

Din total, 43,8 mii de vaci se află în gospodăriile populației, unde efectivul s-a diminuat cu 10,6%. În întreprinderile agricole, numărul vacilor a crescut cu 2,3%, până la 12 mii de capete.

În schimb, sectorul creșterii porcilor înregistrează o expansiune puternică. Efectivul total a ajuns la 384,4 mii de capete, cu 29,8% peste nivelul de anul trecut.

Creșterea a fost susținută aproape integral de întreprinderile agricole, unde numărul porcilor a avansat cu 54,6%, până la 274,8 mii de capete. În gospodăriile populației, efectivul s-a redus cu 7,5%, până la 109,6 mii de capete.

O evoluție similară se observă și în producția de ouă. Volumul total a crescut ușor, cu 0,5%, până la 500,9 milioane de bucăți, datorită unui avans de 5,3% în întreprinderile agricole. În gospodăriile populației, producția s-a diminuat cu 3,8%.

Totodată, efectivul ovinelor și caprinelor a coborât cu 2%, până la 535,1 mii de capete, scăderea fiind determinată de reducerea numărului de animale din gospodăriile populației.