Care sunt lecțiile recesiunii din Japonia. Impactul real al devalorizării yenului asupra piețelor globale de capital

15 Apr. 2024, 06:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Apr. 2024, 06:57 // Actual //  bani.md

Autoritățile japoneze se confruntă cu o presiune puternică în combaterea deprecierii susținute a yenului, în timp ce traderii scad valoarea monedei așteptându-se ca Banca Centrală să nu coboare prea curând ratele dobânzilor. Deși situația în țară este foarte delicată, atitudinea istoric foarte prudentă a Băncii Japoniei va putea interveni la nivel domestic pentru a opera reglaje ale recesiunii în curs.

Cu toate acestea, economiștii spun că fluctuațiile yenului influențează deciziile investitorilor internaționali, afectând fluxurile de capital și valoarea relativă a monedelor, în contextul unei politici monetare divergente între Japonia, SUA și Uniunea Europeană.

Potrivit unei analize monetare realizată de Reuters, Japonia a cumpărat yen în septembrie 2022, prima sa incursiune pe piață pentru a-și stimula moneda din 1998 încoace, după o decizie a Băncii Japoniei (BOJ) de a menține politica sa monetară ultra-relaxată care a dus yenul la un minim de 145 la 1 în paritate cu dolarul american. Ulterior, în luna octombrie, banca centrală a intervenit din nou după ce yenul a scăzut la un minim de 32 de ani de 151,94 în relație cu moneda americană.

În contextul în care Ministerul Finanțelor a vândut yen pentru a preveni creșterea acestuia și daunele suferite de economia asiatică atât de dependente de export prin faptul că face bunurile japoneze mai puțin competitive pe plan internațional, devalorizarea yenului este acum văzută ca fiind deosebit de problematică, explică economiștii Reuters. Tot mai multe firme japoneze și-au mutat producția în străinătate și economia depinde foarte mult de importurile de bunuri, de la combustibil și materii prime până la piese pentru mașini.

Deprecierea yenului favorizează profiturile exportatorilor japonezi și turismul, valutele străine având o putere de cumpărare mai mare în Japonia. Însă, această tendință are un impact negativ asupra gospodăriilor, mărind costurile importurilor și presând bugetele familiilor, arată analiștii.

În ceea ce privește impactul acestei devalorizări asupra piețelor de capital, moneda japoneză a fost într-o tendință descendentă constantă de mai bine de trei ani, pierzând aproximativ o treime din valoarea sa de la începutul anului 2021. De asemenea, yenul are cea mai scăzută rată a dobânzii dintre valutele G10, ceea ce încurajează investitorii să împrumute yen la costuri reduse și să îl vândă pentru a investi în valute cu randamente mai mari, contribuind la scăderea prețului său, potrivit unei alte relatări Reuters.

Aceste tranzacții, cunoscute sub numele de „carry trade”, sunt deosebit de atractive atunci când volatilitatea pe piețele globale este scăzută, cum este cazul în prezent, diferența fundamentală a ratelor dobânzilor fiind un motor principal al pieței. Ratele dobânzilor la împrumuturi pe termen scurt sunt menținute sub 0,1% și nu se așteaptă să crească semnificativ. În contrast, ratele dobânzilor pe termen scurt în SUA sunt între 5,25-5,5%, iar o reducere a ratelor dobânzilor în SUA nu este anticipată până în septembrie sau noiembrie, arată sursa citată.

Banca Centrală a Japoniei a făcut o schimbare calificată de economiști drept istorică atunci când s-a decis ieșirea din politica ratelor dobânzilor negative în martie. Totuși, această mișcare a fost atât de anticipată, spun economiștii, încât nu a pus pe masă perspectivele unor majorări viitoare substanțiale ale ratelor, lăsând investitorii în confortul de a-și mări pozițiile scurte asupra yenului. Pozițiile scurte pe yen, ca valoare, au atins un maxim al deceniului în aprilie.

Pe de altă parte, imaginea ratelor dobânzilor menține de asemenea capitalul marilor investitori japonezi în străinătate, acolo unde pot obține randamente mai bune. Japan Post Bank și Japan Post Insurance, printre cele mai mari instituții financiare, au comunicat Reuters că portofoliile lor nu vor suferi schimbări radicale ca răspuns la schimbarea politicii BOJ.

Rata de schimb yen-dolar a depășit nivelul care a determinat intervenția în 2022, iar piețele sunt în alertă în legătură cu potențiala achiziție de yen de către guvern pentru susținerea monedei. Ministrul Finanțelor, Shunichi Suzuki, a promis „acțiuni decisive” împotriva mișcărilor speculative la sfârșitul lunii martie, un limbaj care a precedat intervențiile anterioare de cumpărare a yenului. Astfel, traderii sunt acum atenți la intervalul 153-155 ca o zonă roșie pentru intervenție.

Apoi, în ceea ce privește schimbul valutar, dolarul american are mai multă putere de cumpărare decât oricând în ultimele generații, determinând un avânt al turismului. Japonia a înregistrat un excedent al contului curent timp de 13 luni, ajutat și de veniturile din turism, iar numărul de 2.79 milioane de vizitatori din februarie a stabilit un record pentru această lună. Cu toate acestea, consumul intern rămâne un punct slab în cadrul fragilului proces de recuperare economică a Japoniei, gospodăriile fiind în mare parte importatoare nete și confruntându-se cu prețuri mai mari datorate slăbiciunii yenului.

Pe plan internațional, unii analiști sugerează că slăbiciunea yenului japonez ar putea să erodeze avantajul competitiv al producătorilor chinezi și speculează că aceasta ar putea sta la baza recentelor scăderi ale yuanului, deși autoritățile din China mențin un control strict asupra monedei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

21 Nov. 2024, 19:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Nov. 2024, 19:49 // Actual //  Ursu Victor

Parlamentul Republicii Moldova urmează să facă o serie de modificări legislative menite să fortifice transparența și eficiența proceselor decizionale din cadrul Băncii Naționale a Moldovei Propunerile includ ajustări semnificative în componența și procedurile de numire și revocare a membrilor Consiliului de supraveghere și ai Comitetului Executiv, potrivit unui proiect de lege propus spre consultări publice.

Printre principalele modificări se numără excluderea unui membru din Consiliul de supraveghere care ocupă simultan funcția de viceguvernator al Băncii Naționale și creșterea numărului membrilor independenți ai Consiliului de supraveghere de la 4 la 5 De asemenea se propune introducerea consultării Consiliului de supraveghere de către Președintele Parlamentului Guvernatorul BNM sau Comisia economie buget și finanțe în funcție de poziția vizată. Avizul emis de Consiliu va fi prezentat Parlamentului și audiat înainte de votul pentru numirea candidaților

Modificările propun și consolidarea procedurilor de revocare prin asigurarea dreptului la audiere pentru membrii organelor de conducere înainte de emiterea unei hotărâri de revocare. Totodată implicarea Președintelui Republicii Moldova în procesul de revocare va crea o procedură de dublu veto iar contestațiile privind hotărârile de revocare vor fi soluționate în termen de 3 luni

Pentru a asigura o mai bună calificare și eligibilitate a membrilor Consiliului de supraveghere se extind domeniile de calificare și se reduce durata mandatului membrilor independenți de la 7 la 5 ani astfel evitându-se suprapunerea mandatelor. Măsurile includ și notificarea anticipată a Parlamentului despre expirarea mandatelor membrilor și stabilirea unui termen clar pentru numirea noilor membri după încheierea mandatelor

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău