Casele de schimb valutar se „scaldă” în bani. Panica moldovenilor le-a adus în pușculiță 30 mil. de lei

În situații mai deosebite moldovenii de regulă se agită și aleargă la schimburi valutare. Așa se întâmplă spre exemplu în ajun de alegeri. Dar războiul este o situație nemaivăzută până acum, respectiv și panica este mult mai mare.

În mod obișnuit casele de schimb valutar au o marjă comercială de 9 lei pentru 100 USD și 11 lei pentru 100 EURO. Altfel spus ei câștigă 9 și 11 lei pentru o tranzacție completă de vânzare cumpărare a 100 EURO sau USD.

În perioadă de panică, casele de schimb valutar majorează enorm cursul de vânzare a valutei și lasă la un nivel scăzut cursul de cumpărare, cea ce alimentează și mai mult panica. Sfat practic: Dacă diferența dintre cursul de vânzare și cumpărarea a 100 EURO sau USD este mai mare de 20 lei, atunci sigur cineva câștigă pe seama dumneavoastră”, a explicat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Ultima panică de pe piața valutară a început pe 24 februarie și este direct legată de războiul din Ucraina. Acum asistăm la finalizarea panicii, leul moldovenesc revine la cursul obișnuit, marja comercială revine și ea în parametrii normali, din acest motiv deja putem face primele calcule; cât ne-a costat această panică.

În a doua săptămână de război marja comercială la EURO a ajuns 89 Lei/100 EURO, cea ce a fost de 8 ori sau cu 78 lei mai mult decât marja obișnuită. Recordul a fost în primele zile de martie, când marja a depășit o sută de lei pentru 100 EURO. În mod obișnuit săptămânal moldovenii vând 75 milioane USD sub formă de EURO, USD sau alte valute și procură 30 milioane USD în diverse valute. În perioadă de panică intuim că volumul tranzacțiilor este mult mai mare, dar datele oficiale vor apărea mai târziu.

Potrivit lui Ioniță, în 3 săptămâni de panică, moldovenii au procurat cel puțin 90 milioane USD în diverse valute și au plătit în plus sub formă de marjă comercială majorată minim 30 milioane lei. Altfel spus, casele de schimb valutar, au profitat din plin de panica noastră și au obținut supraprofituri de minim 30 milioane lei.

Banca Națională a Moldovei are suficiente rezerve valutare, pentru a interveni în caz de necesitate pe piața valutară în sumă de 3,608 miliarde USD.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.