Castel Mimi construieşte un hotel cu un concept inovator. Ministrul Agriculturii l-a vizitat şi a rămas surprins

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare a făcut o postare pe pagina de Facebook a instituţiei, însoţită de câteva fotografii surprinse în timpul vizitei ministrului Vladimir Bolea la Castel Mimi. Oficialul a făcut un tur al hotelului aflat în proces de construcţie, ghidat de către directorul castelului, Adrian Trofim.

„Recunoscută ca fiind printre cele mai frumoase 15 vinării din lume și una dintre principalele atracții turistice din țară, la Castel Mimi se construiește un hotel nou, lucrările fiind în plină desfășurare. Potrivit directorului general Adrian Trofim, noul hotel reprezintă un concept inovator pentru Republica Moldova. Va fi axat pe zero emisii și izolare fonică, având ca scop oferirea celor mai confortabile experiențe de cazare din țară. Se așteaptă ca hotelul să-și primească primii turiști începând cu data de 1 iunie, când va avea loc inaugurarea oficială”, este textul postării.

Potrivit lui Adrian Trofim, noul hotel va fi dotat cu cele mai moderne sisteme şi tehnologii, pentru a fi cât mai sustenabil şi eficient energetic.

„Am avut ocazia să prezint noul proiect de la Castel Mimi, hotelul cu emisii zero! Pompe de caldură care vor asigura încălzirea și răcirea, izolarea termică, izolarea fonică, ventilarea cu recuperare, podele calde, tavane reci și multe alte tehnologii implementate cu un sigur scop: Eficiență Energetică! Castel Mimi ridică turismul sustenabil la alt nivel”, susţine Adrian Trofim, CEO Castel Mimi.

Hotelul urmează să fie inaugurat în data de 1 iunie, la exact un an de la Summit-ul Comunităţii Politice Europene. Castelul a găzduit 49 de lideri de stat şi de guverne în cadrul unui eveniment istoric, desfăşurat în Republica Moldova.

#zero emisii #mimi #hotel

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.