Cât câştigă bancherii de top din America? Șeful JPMorgan Chase ar putea rămâne fără bonusuri consistente

JPMorgan Chase a declarat că nu va mai acorda „pe viitor” bonusuri speciale directorului general Jamie Dimon, ca urmare a reacţiei negative a investitorilor faţă de un bonus de 50 de milioane de dolari acordat anul trecut, scrie Financial Times.

Banca şi-a asumat acest angajament într-un document de reglementare depus joi, care arată, de asemenea, că gigantul de pe Wall Street i-a plătit lui Dimon 34,5 milioane de dolari pentru activitatea sa în 2022. Această sumă a rămas neschimbată faţă de anul precedent, în ciuda faptului că societatea a suferit cel mai abrupt declin al profiturilor de mai bine de un deceniu.

JPMorgan a precizat că Dimon, în vârstă de 66 de ani, a primit un salariu de bază de 1,5 milioane de dolari şi un bonus bazat pe performanţă de 33 de milioane de dolari în 2022. Potrivit băncii, consiliul său de administraţie, pe care Dimon îl prezidează, „a luat în considerare performanţa sa pe toate în toate domeniile în care activează” ca parte a stabilirii salariului final, scrie ZF.

În 2022, JPMorgan a raportat venituri record, dar venitul său net pe întregul an a scăzut cu 22%, la 37,7 miliarde de dolari, cea mai mare scădere înregistrată din 2008 a profitului pe un an întreg al băncii.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cu toate acestea, grupul a raportat un randament al capitalului tangibil de 18%, peste ţinta sa de aproximativ 17%. De asemenea, acţiunile JPMorgan au depăşit performanţa indicelui de referinţă S&P 500 şi a indicelui KBW Bank, deşi acţiunile au scăzut în continuare cu 15,3% pe parcursul anului.

Salarizarea directorilor executivi de top ai băncii a apărut ca o problemă spinoasă în 2022, în urma deciziei de a acorda lui Dimon un premiu special unic, estimat a fi în valoare de aproximativ 50 de milioane de dolari pe parcursul mai multor ani. Aceasta s-a adăugat la cei 34,5 milioane de dolari pe care i-a primit pentru anul 2021, cel mai mare pachet salarial al său din 2008 încoace.

Majoritatea acţionarilor au sfârşit prin a vota pentru prima dată împotriva planului de salarizare, în cadrul unui vot neobligatoriu de tip „say on pay” la întâlnirea anuală a investitorilor băncii.

Cheltuielile salariale la nivel de grup au crescut cu 8% în 2022, până la 41,6 miliarde de dolari, în concordanţă cu ritmul de creştere a numărului de angajaţi, care a totalizat puţin sub 294.000 la sfârşitul anului.

Dimon conduce JPMorgan din 2006, ceea ce îl face unul dintre cei mai longevivi lideri de pe Wall Street. Forbes estimează că averea sa netă este de aproximativ 1,6 miliarde de dolari, mare parte din aceasta fiind în acţiunile băncii.

#JPMorgan #bonusuri #bancheri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.