Cât câștigă un Youtuber? Creatorii de conţinut renumiţi pot strânge averi de milioane de dolari

Cât câștigă un Youtuber? Dacă creatorii de conținut depășesc un milion de abonați pe Youtube, își pot câştiga integral existenţa din conţinutul publicat pe platformă.

Potrivit Business Insider, creatorii de pe YouTube câştigă bani în mai multe moduri, dar banii din reclamele care rulează în videoclipuri constituie, de obicei, cea mai mare parte din veniturile lor. YouTuberul Andrei Jikh a câştigat 1,6 milioane de dolari din venituri din reclame în mai puţin de trei ani, a declarat el pentru Insider în 2021, când avea 1,7 milioane de abonaţi.

Un alt YouTuber, Tiffany Ma, creatoare axată pe lifestyle, câştigă până la 11.500 de dolari pe lună din reclamele ataşate videoclipurilor sale, a declarat ea pentru Insider în 2021.

Pentru a începe să câştige bani direct de pe YouTube, creatorii trebuie să aibă cel puţin 1.000 de abonaţi şi 4.000 de ore de vizionare în ultimul an. Odată ce ating acest prag, ei pot aplica pentru Programul de parteneriat al YouTube, care le permite să înceapă să îşi monetizeze canalele prin reclame şi abonamente. Pentru fiecare 1.000 de vizualizări înregistrate din reclame, agenţii de publicitate plătesc o anumită rată către YouTube. YouTube preia 45% din venituri, iar creatorul primeşte restul.

Doi parametri cheie pentru a câştiga bani pe YouTube sunt rata CPM, sau câţi bani plătesc agenţii de publicitate către YouTube pentru fiecare 1.000 de vizualizări înregistrate din reclame, şi rata RPM, care reprezintă cât de multe venituri obţine un creator la fiecare 1.000 de vizualizări video după ce YouTube îşi ia partea.

Unele subiecte, cum ar fi finanţele personale şi afacerile, pot creşte rata de publicitate a unui creator prin atragerea unor agenţi de publicitate profitabili.

Dar, în timp ce conţinutul de lifestyle al lui Ma face mai puţini bani, ea a perfecţionat o strategie pentru a maximiza veniturile.

„Pentru a-ţi optimiza cu adevărat audienţa, cred că YouTuberii ar trebui să pună cu siguranţă trei sau patru reclame în cadrul unui videoclip”, a spus Ma.

Banii obţinuţi direct de pe YouTube reprezintă un pilon cheie al veniturilor multor creatori.

#youtuber #creator de continut #abonati #reclame #youtube #avere #bani #castig

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.