Cât de accesibile sunt secțiile de votare din Moldova pentru persoanele cu nevoi speciale

În Republica Moldova sunt 112 secții de votare accesibile pentru persoanele cu nevoi speciale și 567 – parțial accesibile, conform unei evaluări a Alianței INFONET, efectuate la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, cu susținere partenerilor de dezvoltare ai Moldovei.

Dintre cele 1967 de sedii ale secțiilor de votare evaluate, 1295 sau 65,6% rămân inaccesibile.

Evaluare confirmă că, deși numărul secțiilor de votare crește din an în an, existând progrese, încă mai sunt necesare acțiuni pentru a garanta accesibilitatea persoanelor cu nevoi speciale.

În anul 2022, din 2017 sedii ale secțiilor de votare evaluate, doar 18 erau complet accesibile, iar 551 – parțial accesibile. Astfel, datele din 2025 arată o creștere de peste șase ori a numărului secțiilor complet accesibile, de la 18 la 112.

„Asigurarea unui proces electoral incluziv rămâne o prioritate pentru Comisia Electorală Centrală. Atunci când vorbim despre alegeri, ne referim nu doar la votul liber și secret, ci și la asigurarea unui tratament egal pentru toți alegătorii. Trebuie să aducem în atenția publică faptul că secțiile de votare sunt amplasate în sedii aflate în proprietate publică, iar acest raport de audit trebuie să fie un semnal pentru toți actorii implicați în stabilirea acestor sedii. Evaluarea nu reprezintă pentru noi un simplu instrument statistic, ci un indicator de la care pornim în elaborarea strategiilor noastre, în calitate de autoritate electorală principală a Republicii Moldova”, potrivit Danei Munteanu, secretară a Comisiei Electorale Centrale.

Evaluarea secțiilor de votare a început în anul 2019, iar prima etapă s-a finalizat în 2022. În baza rezultatelor, se planifică să fie construite cu sprijinul PNUD cel puțin 24 de rampe de acces către secțiile de votare în perioada următoare.

Totodată, conform Comisiei Electorale Centrale, secțiile de votare sunt dotate cu cabine de vot speciale, buletine de vot în limbaj Braille, rigle, lămpi, lupe și alte echipamente necesare pentru persoanele cu nevoi speciale, iar în caz de necesitate cetățenii care nu se pot deplasa la secția de votare pot solicita urna mobilă la domiciliu.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinta Maia Sandu a comentat scandalurile recente din spațiul public, inclusiv cazul TUCS și consumul de droguri, în cadrul conferinței de presă de după ședința Consiliului Suprem de Securitate. Șefa statului a declarat că nu are informații despre demisii la Centrul pentru Protecția și Promovarea Securității Republicii (CPPSR) în legătură cu scandalul TUX, așa cum s-a vehiculat în presă.

„Nu cred că a demisionat cineva. Eu nu sunt la curent că cineva de la SPPS ar fi plecat din cauza scandalului TUX. Știu că sunt oameni care sunt anchetați și acești oameni urmează să aștepte finalizarea procesului, iar dacă se fac vinovați, să fie sancționați. Sunt și din alte instituții publice, din păcate”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a mai precizat că subiectul nu a fost discutat în mod specific în ședința CSS de astăzi, însă a fost analizată situația privind securitatea cibernetică și măsurile necesare pentru prevenirea fraudelor digitale, inclusiv a schemelor similare cu TUCS.

„Agenția pentru Securitate Cibernetică ne-a informat că există mijloace prin care această agenție poate să sisteze activitatea unor scheme foarte repede, nu după ce are loc frauda, cum se întâmplă astăzi. În unele state europene, activitatea unor astfel de scheme poate fi oprită în jumătate de oră. Asta este una dintre soluții”, a explicat Sandu.

Dosarul „Tux” a intrat în atenția opiniei publice la începutul lunii noiembrie, când cinci persoane – inclusiv cei considerați liderii operațiunii, Antonina și Valentin Samoilă – au fost reținute pentru 72 de ore.

Potrivit investigației PCCOCS, platforma TUX ar fi funcționat ca o schemă piramidală, operând prin companii intermediare, conturi off-shore și mecanisme menite să ascundă originea banilor. Rulajul total atribuit acestei platforme în Republica Moldova este estimat la aproximativ 48 de milioane de euro, o sumă care o plasează printre cele mai mari scheme de acest gen investigate în ultimii ani.