Cât de bogat este premierul Recean! Este eclipsat de soție care a ridicat un salariu lunar de 385 mii de lei

Dorin Recean, premierul Republicii Moldova, a încasat venituri substanțiale în 2023, conform declarației sale de avere. Potrivit datelor, Recean a primit aproape 92.000 de lei de la Președinție și peste 213.900 de lei de la Guvern. Soția sa, Stela Recean, care este vicepreședinte la maib, a obținut 4,6 milioane de lei sau câte 385,7 mii de lei lunar.

Șeful Guvernului a primit dividende de la KFC, franciza din Chișinău pe care o deține împreună cu directorul PROTV Chișinău, Cătălin Giosan, în sumă de 745 mii de lei și 150 mii de lei de la Performa SRL.

Recean are în proprietate două terenuri intravilane unul în valoare de 500 de euro și altul în sumă de 400 mii de lei. Al treilea teren, care este agricol a fost primit donație și costă 60 mii de lei.

Premierul deține o casă de 271 de metri pătrați, în sumă de 4,5 milioane de lei și o vilă de 60 mii de euro.

Mașina familiei Recean este înregistrată pe numele soției. Automobilul a fost cumpărat în 2021 și costă 19,2 mii euro.

Toate conturile bancare sunt deținute de soția lui Recean și majoritatea sunt la maib unde deține funcția de vicepreședinte. Este vorba de 16 conturi bancare pe care sunt 144,2 mii euro și 984,4 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #premier #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței a venit cu precizări oficiale privind recentele creșteri ale prețurilor la carnea de porc, după apariția unor declarații alarmante în spațiul public și preluări mediatice care au ridicat suspiciuni privind eventuale înțelegeri de cartel sau abuzuri din partea comercianților.

Potrivit instituției, în contextul unei economii de piață, formarea prețurilor este influențată de factori obiectivi, precum cererea și oferta, costurile de producție și transport, nivelul taxelor, fluctuațiile internaționale sau balanța de importuri și exporturi. Consiliul nu are atribuții de a stabili, plafona sau modifica prețuri, și nici nu poate sancționa companiile doar pentru că își majorează prețurile.

Totuși, autoritatea de concurență monitorizează cu atenție piața și intervine în cazul identificării unor practici anticoncurențiale, precum înțelegeri între concurenți privind fixarea prețurilor sau abuzul de poziție dominantă. În acest moment, Consiliul analizează situația de pe piața cărnii de porc pentru a detecta eventuale semnale care ar putea indica astfel de comportamente ilegale.

„Îndemnăm producătorii, comercianții și consumatorii să ne sesizeze orice comportament suspect. Vom interveni acolo unde legea ne permite”, se menționează în comunicatul oficial.

Consiliul Concurenței reiterează că își menține angajamentul de a asigura o piață corectă și competitivă, în beneficiul consumatorilor și al unei economii sănătoase.