Cât de bogat este premierul Recean! Este eclipsat de soție care a ridicat un salariu lunar de 385 mii de lei

Dorin Recean, premierul Republicii Moldova, a încasat venituri substanțiale în 2023, conform declarației sale de avere. Potrivit datelor, Recean a primit aproape 92.000 de lei de la Președinție și peste 213.900 de lei de la Guvern. Soția sa, Stela Recean, care este vicepreședinte la maib, a obținut 4,6 milioane de lei sau câte 385,7 mii de lei lunar.

Șeful Guvernului a primit dividende de la KFC, franciza din Chișinău pe care o deține împreună cu directorul PROTV Chișinău, Cătălin Giosan, în sumă de 745 mii de lei și 150 mii de lei de la Performa SRL.

Recean are în proprietate două terenuri intravilane unul în valoare de 500 de euro și altul în sumă de 400 mii de lei. Al treilea teren, care este agricol a fost primit donație și costă 60 mii de lei.

Premierul deține o casă de 271 de metri pătrați, în sumă de 4,5 milioane de lei și o vilă de 60 mii de euro.

Mașina familiei Recean este înregistrată pe numele soției. Automobilul a fost cumpărat în 2021 și costă 19,2 mii euro.

Toate conturile bancare sunt deținute de soția lui Recean și majoritatea sunt la maib unde deține funcția de vicepreședinte. Este vorba de 16 conturi bancare pe care sunt 144,2 mii euro și 984,4 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #premier #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.