Cât de bogat este premierul Recean! Este eclipsat de soție care a ridicat un salariu lunar de 385 mii de lei

Dorin Recean, premierul Republicii Moldova, a încasat venituri substanțiale în 2023, conform declarației sale de avere. Potrivit datelor, Recean a primit aproape 92.000 de lei de la Președinție și peste 213.900 de lei de la Guvern. Soția sa, Stela Recean, care este vicepreședinte la maib, a obținut 4,6 milioane de lei sau câte 385,7 mii de lei lunar.

Șeful Guvernului a primit dividende de la KFC, franciza din Chișinău pe care o deține împreună cu directorul PROTV Chișinău, Cătălin Giosan, în sumă de 745 mii de lei și 150 mii de lei de la Performa SRL.

Recean are în proprietate două terenuri intravilane unul în valoare de 500 de euro și altul în sumă de 400 mii de lei. Al treilea teren, care este agricol a fost primit donație și costă 60 mii de lei.

Premierul deține o casă de 271 de metri pătrați, în sumă de 4,5 milioane de lei și o vilă de 60 mii de euro.

Mașina familiei Recean este înregistrată pe numele soției. Automobilul a fost cumpărat în 2021 și costă 19,2 mii euro.

Toate conturile bancare sunt deținute de soția lui Recean și majoritatea sunt la maib unde deține funcția de vicepreședinte. Este vorba de 16 conturi bancare pe care sunt 144,2 mii euro și 984,4 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #premier #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.