Cât de bogat este premierul Recean! Este eclipsat de soție care a ridicat un salariu lunar de 385 mii de lei

27 Mart. 2024, 14:56
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
27 Mart. 2024, 14:56 // Bani și Afaceri //  bani.md

Dorin Recean, premierul Republicii Moldova, a încasat venituri substanțiale în 2023, conform declarației sale de avere. Potrivit datelor, Recean a primit aproape 92.000 de lei de la Președinție și peste 213.900 de lei de la Guvern. Soția sa, Stela Recean, care este vicepreședinte la maib, a obținut 4,6 milioane de lei sau câte 385,7 mii de lei lunar.

Șeful Guvernului a primit dividende de la KFC, franciza din Chișinău pe care o deține împreună cu directorul PROTV Chișinău, Cătălin Giosan, în sumă de 745 mii de lei și 150 mii de lei de la Performa SRL.

Recean are în proprietate două terenuri intravilane unul în valoare de 500 de euro și altul în sumă de 400 mii de lei. Al treilea teren, care este agricol a fost primit donație și costă 60 mii de lei.

Premierul deține o casă de 271 de metri pătrați, în sumă de 4,5 milioane de lei și o vilă de 60 mii de euro.

Mașina familiei Recean este înregistrată pe numele soției. Automobilul a fost cumpărat în 2021 și costă 19,2 mii euro.

Toate conturile bancare sunt deținute de soția lui Recean și majoritatea sunt la maib unde deține funcția de vicepreședinte. Este vorba de 16 conturi bancare pe care sunt 144,2 mii euro și 984,4 mii de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Feb. 2026, 15:33
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
19 Feb. 2026, 15:33 // Slider //  Grîu Tatiana

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!