Cât de bogată este Anca Dragu! Șase apartamente și venituri frumușele din chirii

Anca Dragu, guvernoatarea BNM și fostul senator în Parlamentul României, se numără printre cei mai bogați membri ai Senatului, conform declarației sale de avere recent publicate. Portofoliul său impresionant cuprinde diverse proprietăți imobiliare, sume semnificative în conturi și venituri substanțiale din diverse surse.

Printre activele imobiliare ale Ancăi Dragu se numără un teren în București, cumpărat împreună cu soțul, de 273 de metri pătrați, și un alt teren de 277 de metri pătrați pe care îl deține personal. În capitala României, fosta senatoare deține o casă de locuit cu o suprafață de 109 metri pătrați și un apartament mai mare de 145 de metri pătrați. Alături de soț, deține încă un apartament de 98 de metri pătrați și un altul de 57 de metri pătrați. Cei doi au și un al treilea apartament de 32 de metri pătrați. Investițiile imobiliare se extind și în Constanța, la Costinești, unde dețin un apartament de 56 de metri pătrați. Ultimul apartament este situat în București și are o suprafață de 44 de metri pătrați.

În ceea ce privește conturile bancare, Anca Dragu are peste 600.000 de lei românești în conturi curente, depozite și fonduri de investiții, inclusiv în pensii private. Suma strânsă în conturile sale în euro se ridică la aproape 300.000 de euro, iar în conturile în dolari are 6392 de dolari.

La capitolul bijuterii peste 5.000 de euro, nu a declarat niciun obiect.

În ceea ce privește veniturile, Anca Dragu a raportat o indemnizație de senator în valoare de 140.623 lei. Soțul său câștigă peste 160.000 de lei din administrarea mai multor firme, la care se adaugă veniturile Ancăi Dragu din sistemul de învățământ: 885 de lei de la SNSPA ca profesor asociat și 950 de lei românești de la ASE. Din închirierea unui apartament, senatoarea încasează peste 120.000 de lei românești, iar soțul său primește peste 15.000 de lei românești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #Chirii #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.