Cât de bogată este Anca Dragu! Șase apartamente și venituri frumușele din chirii

Anca Dragu, guvernoatarea BNM și fostul senator în Parlamentul României, se numără printre cei mai bogați membri ai Senatului, conform declarației sale de avere recent publicate. Portofoliul său impresionant cuprinde diverse proprietăți imobiliare, sume semnificative în conturi și venituri substanțiale din diverse surse.

Printre activele imobiliare ale Ancăi Dragu se numără un teren în București, cumpărat împreună cu soțul, de 273 de metri pătrați, și un alt teren de 277 de metri pătrați pe care îl deține personal. În capitala României, fosta senatoare deține o casă de locuit cu o suprafață de 109 metri pătrați și un apartament mai mare de 145 de metri pătrați. Alături de soț, deține încă un apartament de 98 de metri pătrați și un altul de 57 de metri pătrați. Cei doi au și un al treilea apartament de 32 de metri pătrați. Investițiile imobiliare se extind și în Constanța, la Costinești, unde dețin un apartament de 56 de metri pătrați. Ultimul apartament este situat în București și are o suprafață de 44 de metri pătrați.

În ceea ce privește conturile bancare, Anca Dragu are peste 600.000 de lei românești în conturi curente, depozite și fonduri de investiții, inclusiv în pensii private. Suma strânsă în conturile sale în euro se ridică la aproape 300.000 de euro, iar în conturile în dolari are 6392 de dolari.

La capitolul bijuterii peste 5.000 de euro, nu a declarat niciun obiect.

În ceea ce privește veniturile, Anca Dragu a raportat o indemnizație de senator în valoare de 140.623 lei. Soțul său câștigă peste 160.000 de lei din administrarea mai multor firme, la care se adaugă veniturile Ancăi Dragu din sistemul de învățământ: 885 de lei de la SNSPA ca profesor asociat și 950 de lei românești de la ASE. Din închirierea unui apartament, senatoarea încasează peste 120.000 de lei românești, iar soțul său primește peste 15.000 de lei românești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #Chirii #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.