Cât de mult contează numele pe care îl alegi pentru companie? Site-uri care te pot ajuta să alegi varianta potrivită

19 Sept. 2021, 10:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
19 Sept. 2021, 10:23 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Numele contează în afaceri: alegerea unui nume bun este vitală pentru noile companii care vor să iasă din mulţime şi să se contecteze cu clienţii.

Pe măsură ce internetul ia amploarea, o firmă nouă are nevoie de un nume care funcţionează bine şi în mediul online. Nu sunt suficiente produsele şi serviciile de calitate – cumpărătorii trebuie să poată găsi brandul cu uşurinţă şi să-şi poată aminti de el, scrie Ziarul Financiar.

Această problemă a creării unui nume bun de companie este actuală, deoarece numărul de firme noi a crescut considerabil în timpul pandemiei.

În Marea Britanie, un studiu a constatat că 835.494 de companii noi au fost înregistrate din 2020 până în ianurie 2021. Aceasta reprezintă o creştere cu 41% făţă de perioada precedentă de 12 luni, relatează BBC News.

Între timp, 4,4 milioane de businessuri au fost înfiinţate în SUA anul trecut, cu 24% mai mult decât în 2019.

Aceasta reprezintă o explozie de nume de companii noi în circulaţie. În mare parte, creşterea este datorată apariţiei unui nou val de companii de comerţ electronic, ca răspuns la nevoia oamenilor de a cumpăra online.

Pentru a sprijini antreprenorii care ar putea avea dificultăţi în a obţine un nume bun pentru compania lor, pe piaţă au apărut siteuri precum Alter, BrandBucket, Frozen Lemon, Wix sau Zyro.

„Cererea de nume de afaceri a crescut semnificativ în pandemie”, spune Deven Patel, fondatorul Alter.

Site-ul Alter începe prin a cere utilizatorului să introducă un cuvânt conectat la tipul de afacere pe care doreşte să îl creeze. Apoi oferă o serie de sugestii pe care le-a înregistrat, alături de preţul necesar.

De exemplu, dacă tastaţi „vin”, acesta vă oferă 10 opţiuni, inclusiv searchwine.com pentru 2.099 USD.

Cu toate acestea, multe firme îşi propun în continuare propriile nume, aşa cum au făcut fondatorii companiei norvegiene de biotehnologie, Clexbio. Partea „bio” a numelui este o alegere evidentă pentru o firmă de biotehnologie, în timp ce „clex” se referă la tehnologia pe care a dezvoltat-o în domeniul ingineriei ţesuturilor umane.

Directorul executiv şi cofondatorul Armed Hati a spus că vor ca numele să fie pe măsură.

„Am simţit că va declanşa interesul investitorilor, lăsându-ne să ne prezentem ca o companie de ştiinţe ale vieţii”, a declarat Hati, conform sursei citate.

Şi se pare că funcţionează. În prezent, firma primeşte recunoaşterea numelui, cel puţin în cadrul industriei sale. ”Da, acesta a fost rezultatul, iar prezenţa noastră online, în special pe Linkedin, ne-a certificat poziţia de jucător pe piaţă”.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.