Cât de mult contează numele pe care îl alegi pentru companie? Site-uri care te pot ajuta să alegi varianta potrivită

19 Sept. 2021, 10:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
19 Sept. 2021, 10:23 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Numele contează în afaceri: alegerea unui nume bun este vitală pentru noile companii care vor să iasă din mulţime şi să se contecteze cu clienţii.

Pe măsură ce internetul ia amploarea, o firmă nouă are nevoie de un nume care funcţionează bine şi în mediul online. Nu sunt suficiente produsele şi serviciile de calitate – cumpărătorii trebuie să poată găsi brandul cu uşurinţă şi să-şi poată aminti de el, scrie Ziarul Financiar.

Această problemă a creării unui nume bun de companie este actuală, deoarece numărul de firme noi a crescut considerabil în timpul pandemiei.

În Marea Britanie, un studiu a constatat că 835.494 de companii noi au fost înregistrate din 2020 până în ianurie 2021. Aceasta reprezintă o creştere cu 41% făţă de perioada precedentă de 12 luni, relatează BBC News.

Între timp, 4,4 milioane de businessuri au fost înfiinţate în SUA anul trecut, cu 24% mai mult decât în 2019.

Aceasta reprezintă o explozie de nume de companii noi în circulaţie. În mare parte, creşterea este datorată apariţiei unui nou val de companii de comerţ electronic, ca răspuns la nevoia oamenilor de a cumpăra online.

Pentru a sprijini antreprenorii care ar putea avea dificultăţi în a obţine un nume bun pentru compania lor, pe piaţă au apărut siteuri precum Alter, BrandBucket, Frozen Lemon, Wix sau Zyro.

„Cererea de nume de afaceri a crescut semnificativ în pandemie”, spune Deven Patel, fondatorul Alter.

Site-ul Alter începe prin a cere utilizatorului să introducă un cuvânt conectat la tipul de afacere pe care doreşte să îl creeze. Apoi oferă o serie de sugestii pe care le-a înregistrat, alături de preţul necesar.

De exemplu, dacă tastaţi „vin”, acesta vă oferă 10 opţiuni, inclusiv searchwine.com pentru 2.099 USD.

Cu toate acestea, multe firme îşi propun în continuare propriile nume, aşa cum au făcut fondatorii companiei norvegiene de biotehnologie, Clexbio. Partea „bio” a numelui este o alegere evidentă pentru o firmă de biotehnologie, în timp ce „clex” se referă la tehnologia pe care a dezvoltat-o în domeniul ingineriei ţesuturilor umane.

Directorul executiv şi cofondatorul Armed Hati a spus că vor ca numele să fie pe măsură.

„Am simţit că va declanşa interesul investitorilor, lăsându-ne să ne prezentem ca o companie de ştiinţe ale vieţii”, a declarat Hati, conform sursei citate.

Şi se pare că funcţionează. În prezent, firma primeşte recunoaşterea numelui, cel puţin în cadrul industriei sale. ”Da, acesta a fost rezultatul, iar prezenţa noastră online, în special pe Linkedin, ne-a certificat poziţia de jucător pe piaţă”.

03 Iun. 2026, 17:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
03 Iun. 2026, 17:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!