Cât de sigur a devenit zborul cu avionul: Topul celor mai sigure țări

Siguranța zborurilor aeriene a cunoscut îmbunătățiri semnificative în ultimele decenii, riscul de deces reducându-se la jumătate la fiecare zece ani, începând cu sfârșitul anilor 1960, potrivit unui studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT), publicat joi.

Conform studiului, între 2018 și 2022, media globală a fost de un deces la fiecare 13,7 milioane de pasageri, o îmbunătățire notabilă față de perioada 2008-2017, când s-a înregistrat un deces la fiecare 7,9 milioane de pasageri, și față de anii 1968-1977, când media era de un deces la fiecare 350.000 de pasageri.

„Siguranța aeriană este într-o continuă îmbunătățire,” a declarat Arnold Barnett, profesor la MIT și coautor al studiului, publicat în revista Journal of Air Transport Management. Totuși, Barnett avertizează că acest progres nu este garantat, reamintind de ultimul accident major din Statele Unite, din 2009, când un avion al companiei Colgan Air s-a prăbușit, provocând moartea a 49 de pasageri.

În ciuda acestor progrese, incidente recente, precum coliziuni evitate în ultima clipă pe pistele americane și problemele cu modelul 737 MAX 9 al grupului Boeing, au ridicat noi îngrijorări cu privire la siguranța aviației.

Studiul MIT stabilește și un clasament al celor mai sigure țări în privința aviației. Pe primul loc se află Statele Unite, țările membre ale Uniunii Europene, Norvegia, Elveția, Regatul Unit, Australia, Canada, China, Israel, Japonia și Noua Zeelandă. Pe de altă parte, țări precum Brazilia, India, Mexic și Coreea de Sud se situează în categoria a doua, în timp ce restul țărilor, deși au riscuri mai mari, au reușit să își reducă riscurile la jumătate în perioada 2018-2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zbor #siguranta #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina