Cât plătesc moldovenii pentru energia electrică comparativ cu vecinii de peste Prut

Urmare a majorărilor galopante a prețului curentului electric autoritățile române au convenit asupra preţului la energia electrică pentru consumatorii casnici, respectiv 0,68 lei românești/kWh (echivalentul a 2,72 lei moldovenești) pentru un consum lunar sub pragul de 100 kWh, 0,80 lei/kWh (3,20 lei moldovenești) pentru un consum lunar între 100 kWh şi 255 kWh şi 1,3 lei/kWh (5,20 lei) pentru un consum lunar de peste 255 kWh. „Urmează ca toate aceste elemente tehnice să fie cuprinse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă”, anunță premierul de la București, Nicolae Ciucă.

Pentru IMM-uri s-a stabilit menţinerea preţului de 1 leu/kWh (4 lei), iar pentru marii consumatori – 1,3 lei/kWh (5,20 lei).

Pentru comparație, din 2 noiembrie, consumatorii Premier Energy achită 4,77 lei KW/h, cu 51,4% mai mult față de tariful actual 3,15 lei KW/h, iar consumatorii FEE Nord achită 4,81 sau cu 66,7 % mai mult față de tariful actual – 3,21 lei KW/h.

Republica Moldova se confruntă cu o criză energetică fără precedent urmare a sistării livrărilor de către centrala de la Cuciurgan. Respectiv, Chișinăul s-a reorientat pe piața din România și cumpărără energie electrică de la OMV Petrom – 50 MW/h și 35 MW de la Nuclearelectrica la un preț de 90 euro MW. Restul energiei electrice e cumpărată de pe bursa românească OPCOM la prețuri care ajung și la 380 euro pentru MW/h.

#Energie #tarife #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile colectate la vamă nu reflectă în totalitate volumul real al importurilor, iar în sistem persistă practici vechi care afectează bugetul de stat. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni Realitatea de privește de la Realitatea TV.

Întrebat dacă încasările din vamă corespund realității, oficialul a răspuns: „De obicei nu” și a spus t că există fluxuri de bunuri care nu sunt impozitate, precum coletele sau anumite bunuri personale. În același timp, ministrul a lăsat să se înțeleagă că în sistem persistă practici informale.

„Există cu siguranță… sunt tradiții mai vechi. Vom continua să luptăm cu ele”, a declarat Gavriliță, sugerând indirect probleme de integritate în activitatea vamală.

Ministrul a precizat că autoritățile vor continua investițiile în echipamente, tehnologii și sisteme de control pentru a reduce tentativele de fraudare a bugetului.

Cu toate acestea, oficialul a evitat să ofere o estimare clară a pierderilor anuale cauzate de evaziune sau subevaluarea mărfurilor. „Nu cred că aș putea opera cu asemenea cifre”, a spus acesta, menționând că lipsa unor date exacte indică dificultatea de a cuantifica fenomenul.

În lipsa unor evaluări oficiale, ministrul a sugerat că eventualele estimări ar putea veni din surse externe, însă a admis că, în multe cazuri, prejudiciile reale rămân necunoscute, iar doar o parte dintre tentativele de fraudă ajung să fie depistate.