Câte bijuterii prețioase poți scoate sau introduce în țară? Mesaj de atenționare de la vameși

Serviciul Vamal vine cu un mesaj important pentru persoanele care intenționează să scoată din țară sau să introducă bijuterii din metale prețioase. Informațiile sunt oferite în contextul cazurilor frecvente de transportare a articolelor din metale prețioase în mod ilicit.

Prin urmare, persoanele fizice au dreptul de introduce pe teritoriul Republicii Moldova:

bijuterii din metale şi pietre prețioase în cantitate de până la 5 unități (indiferent de valoarea lor), fără achitarea drepturilor de import, cu condiția că bijuteriile menționate nu sunt omogene;
obiecte din metale şi pietre prețioase care nu sunt destinate activității comerciale sau de producție, cu condiția achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit a acestora.

În aceeași ordine de idei, persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:

bijuterii din metale şi pietre prețioase în cantitate de până la 5 unități (indiferent de valoarea lor), fără achitarea drepturilor de export, cu condiția că bijuteriile indicate nu sunt omogene;
obiecte din metale şi pietre prețioase produse de agenții economici autorizați a căror valoare în vamă nu depășește suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate activității comerciale sau de producție, cu condiția achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit;
obiecte din metale şi pietre prețioase a căror valoare în vamă depășește suma de 10000 euro şi care nu sunt destinate activității comerciale sau de producție, cu condiția achitării drepturilor de export, declarării în modul stabilit şi prezentării organului vamal a autorizației eliberate de Ministerul Finanțelor şi Ministerul Culturii, prin care se confirmă costul lor şi faptul că obiectele respective nu prezintă valoare culturală;
obiecte din metale şi pietre prețioase (inclusiv şi cele expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale sau bagajelor neînsoțite), produse de agenții economici autorizați şi destinate activității comerciale sau de producție, a căror valoare în vamă nu depășește suma de 100000 euro, cu condiția respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi declarării în modul stabilit.

De la începutul anului curent, funcționarii vamali au contracarat 17 tentative de transportare ilicită a articolelor din metale prețioase.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova face apel către cetățeni să respecte legislația aferentă reglementării transportării articolelor din metale prețioase și să declare aceste bunuri în conformitate cu legislația în vigoare.

#declaratie vamala #metale pretioase #bijuterii #vama #serviciul vamal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.