Câți bani a cheltui Maia Sandu și angajații Președinției în ultimele două luni pentru deplasările în străinătate

Aparatul președintei țării, Maia Sandu, a cheltuit în ultimele două luni ale anului trecut 39,5 mii de lei pentru deplasările de serviciu. Datele au fost prezentate de către Administrația Prezidențială în raportul privind deplasările de serviciu efectuate în străinătate de către personalul Aparatului președintei Republicii Moldova în trimestrul IV, scrie Realitatea.md.

Potrivit notei informative, în aceste două luni, Președinția a avut trei deplasări de serviciu.

Prima deplasare a fost în Franța, unde Maia Sandu a participat la Forumul Păcii, în perioada 11-13 noiembrie. Șefa statului a fost însoțită de secretara generală a Aparatului Prezidențial Cristina Gherasimov. În această deplasare, Președinția a cheltuit 26, 8 mii de lei, diurnă – 4 300 de lei, cazare – 9 300 de lei și bilete pentru avion – 13 200 de lei.

Următoarea deplasare a fost la București, în cadrul unei vizite oficiale de lucru, la care a mers Maia Sandu, Cristina Gherasimov, Sorina Ștefîrță – consiliera pe comunicare publică, purtătoare de cuvânt a președintei țării și Alexandru Vdovicenco – specialist principal în Secția comunicare cu mass-media a Direcției comunicare și protocol a Aparatului președintei Republicii Moldova.

Cei patru membri ai delegației prezidențiale au cheltuit pentru această deplasare 4 500 de lei, bani alocați doar pentru diurnă.

Ultima deplasare în străinătate a Maiei Sandu în anul 2021 a fost în Belgia, unde a participat la Summitul Parteneriatului Estic, la Bruxelles. Președinta a fost însoțită de Cristina Gherasimov, iar împreună au cheltuit 8 200 de lei, bani alocați pentru diurnă – 3 mii de lei și bilete la avion – 5 200 de lei.

#deplasari de serviciu #angajati #bani #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Economiei, Eugeniu Osmochescu, a respins ideea introducerii unei cote obligatorii de 50% pentru produsele autohtone pe rafturile magazinelor, declarând la Radio Moldova că o astfel de măsură ar încălca atât regulile economiei de piață, cât și normele internaționale.

Potrivit ministrului, impunerea unei limite minime pentru marfa produsă în Republica Moldova nu ar fi compatibilă cu angajamentele comerciale ale țării și ar contraveni celor mai bune practici europene.

„Nu este corect, nu este o regulă a unei economii de piață, nu este corect conform reglementărilor internaționale și celor mai bune practici. Limitarea nu este posibilă din punct de vedere juridic”, a subliniat Osmochescu.

În locul unei cotări obligatorii, ministrul propune soluții alternative pentru susținerea producătorilor locali: programe de marketing, etichetare clară și campanii care evidențiază produsele fabricate în Republica Moldova direct pe rafturile magazinelor.

„Putem avea programe de marketing în rafturi, unde sunt identificate produsele din Republica Moldova și sunt promovate cu sprijinul statului. Putem stimula consumul local, dar nu putem impune cote obligatorii”, a declarat ministrul.

În 2021, toate magazinele din Republica Moldova erau obligate să aibă pe rafturi cel puţin 50 de produse agroalimentare autohtone, însă ulterior prevederea a fost abrogată.