Câți bani a făcut Kim Jong Un din atacuri cibernetice. Hackerii nord-coreeni au furat criptomonede

Hackerii nord-coreeni au furat active digitale în valoare de aproape 400 de milioane de dolari, în cel puțin șapte atacuri asupra platformelor de criptomonede anul trecut, susține un raport citat de BBC.

Compania de analiză Blockchain Chainalysis a declarat că a fost unul dintre cei mai de succes ani din istorie pentru infractorii cibernetici din Coreea de Nord.

Atacurile au vizat în principal firme de investiții și platforme de tranzacționare. Coreea de Nord a negat că a fost implicată în atacurile informatice.

„Din 2020 până în 2021, numărul de atacuri cibernetice legate de Coreea de Nord a crescut de la patru la șapte, iar valoarea extrasă a crescut cu 40%”, se arată în raport.
Hackerii au folosit o serie de tehnici, inclusiv phishing, coduri dăunătoare și programe malware pentru a sustrage criptomonede din portofelele digitale „fierbinți” și apoi le-au mutat în adrese controlate de Coreea de Nord, arată compania Blockchain Chainalysis.

Așa-numitele portofele digitale „fierbinți” sunt conectate la internet și la rețeaua de criptomonede și, prin urmare, sunt vulnerabile la atacurile informatice. De obicei, sunt un software care se află pe un server cloud. Sunt folosite pentru transferul de criptomonede și permit utilizatorilor să vadă câte monede digitale au.

Mulți experți recomandă mutarea unor cantități mari de criptomonede care nu sunt necesare zilnic în portofelele „reci”, care sunt deconectate de la internet.
Chainalysis a spus că este probabil ca multe dintre atacurile de anul trecut să fi fost efectuate de așa-numitul grup „Lazarus”, un grup de hackeri împotriva căruia SUA au aplicat sancțiuni.

#crypto #atacuri #Kim Jong UN

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu avertizează că procesul recent de reevaluare a bunurilor imobiliare poate duce la o creștere semnificativă a impozitului pe proprietate achitat anual de cetățeni, în condițiile în care valoarea cadastrală a locuințelor a crescut de 3–4 ori.

Potrivit lui Chicu, impozitul pe bunurile imobiliare se calculează ca procent din valoarea locuinței, iar majorarea valorii cadastrale va duce automat la sume mai mari de plată. „Dacă valoarea a crescut de patru ori, respectiv și impozitul anual va crește”, a declarat deputatul.

Ion Chicu a explicat că articolul 280 din Codul fiscal prevede în prezent o cotă minimă obligatorie de 0,05%, pe care autoritățile publice locale nu o pot coborî, chiar dacă anterior aplicau cote mai mici. Drept exemplu, el a menționat municipiul Chișinău, unde timp de mai mulți ani impozitul pe bunurile imobiliare a fost de 0,01%.

„Dacă valoarea imobilului a crescut de patru ori, iar autoritățile locale sunt obligate să aplice minimum 0,05%, atunci chiar și în cea mai favorabilă variantă suma impozitului se dublează”, a subliniat Chicu.

În acest context, deputații Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, din cadrul fracțiunii Alternativa, au înregistrat un proiect de modificare a Codului fiscal, care prevede eliminarea pragului minim al cotei de impozitare. Inițiativa urmărește să ofere autorităților publice locale libertatea de a stabili cote mai mici și să evite transferarea responsabilității politice asupra acestora.

„Scopul nostru este ca cetățenii să nu ajungă să plătească un impozit dublu pentru o locuință care, în realitate, nu s-a scumpit. Aceasta este esența inițiativei”, a declarat Ion Chicu.

Între timp, directorul general al Agenția Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, a declarat săptămâna trecută, că la doar o săptămână de la lansarea rezultatelor evaluării și reevaluării bunurilor imobile, au fost depuse deja circa 900 de contestații de către cetățeni.