Câți bani a făcut Kim Jong Un din atacuri cibernetice. Hackerii nord-coreeni au furat criptomonede

Hackerii nord-coreeni au furat active digitale în valoare de aproape 400 de milioane de dolari, în cel puțin șapte atacuri asupra platformelor de criptomonede anul trecut, susține un raport citat de BBC.

Compania de analiză Blockchain Chainalysis a declarat că a fost unul dintre cei mai de succes ani din istorie pentru infractorii cibernetici din Coreea de Nord.

Atacurile au vizat în principal firme de investiții și platforme de tranzacționare. Coreea de Nord a negat că a fost implicată în atacurile informatice.

„Din 2020 până în 2021, numărul de atacuri cibernetice legate de Coreea de Nord a crescut de la patru la șapte, iar valoarea extrasă a crescut cu 40%”, se arată în raport.
Hackerii au folosit o serie de tehnici, inclusiv phishing, coduri dăunătoare și programe malware pentru a sustrage criptomonede din portofelele digitale „fierbinți” și apoi le-au mutat în adrese controlate de Coreea de Nord, arată compania Blockchain Chainalysis.

Așa-numitele portofele digitale „fierbinți” sunt conectate la internet și la rețeaua de criptomonede și, prin urmare, sunt vulnerabile la atacurile informatice. De obicei, sunt un software care se află pe un server cloud. Sunt folosite pentru transferul de criptomonede și permit utilizatorilor să vadă câte monede digitale au.

Mulți experți recomandă mutarea unor cantități mari de criptomonede care nu sunt necesare zilnic în portofelele „reci”, care sunt deconectate de la internet.
Chainalysis a spus că este probabil ca multe dintre atacurile de anul trecut să fi fost efectuate de așa-numitul grup „Lazarus”, un grup de hackeri împotriva căruia SUA au aplicat sancțiuni.

#crypto #atacuri #Kim Jong UN

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.