Câți bani a pierdut BNM de la schimbul valutar în anul 2022

Banca Națională a Moldovei a contabilizat un profit de 2,1 miliarde de lei în anul 2022, de două ori mai mare față de anul precedent, arată raportul instituției centrale.

Dacă în 2021 profitul BNM ce urma a fi distribuit a fost de 294,3 milioane de lei, în 2022 pierderea totală a constituit 500,5 milioane de lei. Acest lucru s-a datorat alocării a 2,6 miliarde de lei pentru acoperirea pierderilor de schimb valutar din reevaluarea rezervelor valutare, în timp ce în 2021 acest indicator a constituit 778,4 milioane de lei.

În plus, alte 6,3 milioane de lei au fost alocate pentru acoperirea pierderilor din diferențele de reevaluare a metalelor prețioase. Potrivit situațiilor financiare, veniturile din dobânzi ale BNM din plasamente pe termen scurt în 2022 au crescut de aproape 19,5 ori, comparativ cu anul precedent – de la 19,3 mil. lei la 375,6 mil. lei. În același timp, veniturile din dobânzi din valori mobiliare au crescut de 3,5 ori – de la 155,4 mil. lei la 545,1 mil. lei, iar veniturile din dobânzi din credite și REPO au crescut de aproape 102 ori – de la 2,7 mil. lei la 274,6 mil. lei.

Potrivit BNM, profitul său total din tranzacții, diferențe de curs valutar și reevaluarea valorilor mobiliare în 2022 a fost de 3 miliarde 342,3 milioane de lei, față de 947,5 milioane de lei în anul precedent (de 3,5 ori mai mare). Pierderile din reevaluarea titlurilor de valoare în 2022 s-au ridicat la 21,6 milioane de lei față de un profit de 2,54 milioane de lei în anul precedent. Cheltuielile legate de deprecierea activelor financiare au scăzut cu 18% – de la 47,93 milioane de lei la 39,3 milioane de lei în cursul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#schimb valutar #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Geodezie, Cartografie și Cadastru, Ivan Danii, într-o declarație pentru BANI.MD, a avertizat că, în urma evaluării și reevaluării bunurilor imobile, suma impozitului pe imobil ar putea crește de până la trei ori, dacă autoritățile publice locale nu vor interveni asupra coeficienților de impozitare.

Potrivit lui Ivan Danii, comparând valorile stabilite în perioada 2004–2011 cu cele rezultate în urma reevaluării recente, majorarea este semnificativă. „Dacă nu se umblă la coeficienții stabiliți de APL-uri, impozitul ar crește automat de trei ori. Asta este realitatea matematică”, a declarat directorul AGCC.

În acest context, oficialul a subliniat importanța consultărilor publice la nivel local. El a îndemnat cetățenii să fie atenți atunci când primăriile supun aprobării coeficienții de impozitare și bugetele locale. „Noi toți suntem cetățeni și trebuie să participăm la aceste consultări. Avem dreptul să contestăm deciziile consiliilor locale”, a precizat Ivan Danii.

Recomandarea Guvernului, potrivit directorului AGCC, este ca eventualele majorări să fie aplicate gradual, pentru a nu pune presiune excesivă asupra populației. „Dacă cineva plătea 100 de lei, să nu ajungă brusc la 300, ci eventual la 150, în funcție de situația economică locală. Nu poți presa cetățeanul”, a explicat acesta, subliniind că plafonarea directă a impozitului ar fi neconstituțională.

Ivan Danii a atras atenția că există riscul ca unele primării să majoreze impozitul chiar și de patru ori, însă politica fiscală este în curs de examinare la nivel parlamentar. Discuții în acest sens au avut loc deja cu Ministerul Finanțelor, iar modificările ar urma să fie analizate pe parcursul anului 2026, având în vedere că noile valori cadastrale vor fi aplicate din 2027.

Un exemplu oferit de directorul AGCC vizează Chișinău, unde cota actuală a impozitului pe imobil este de 0,185%. „Dacă valoarea imobilului crește de trei ori, pentru a menține același nivel al impozitului ca în prezent, coeficientul ar trebui redus la aproximativ 0,08%”, a explicat Ivan Danii.

Totodată, acesta a menționat că primăriile sunt obligate să revizuiască politica fiscală locală o dată la trei ani, practică aplicată pe scară largă și în alte state. „Autoritățile locale au cheltuieli, infrastructură, utilități, administrare – iar acestea trebuie finanțate. Dar soluția nu este presiunea excesivă pe cetățeni, ci un echilibru între taxe, impozite și atragerea investițiilor”, a conchis directorul AGCC.