Câți bani a pierdut BNM de la schimbul valutar în anul 2022

02 Iun. 2023, 10:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
02 Iun. 2023, 10:15 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Banca Națională a Moldovei a contabilizat un profit de  2,1 miliarde de lei în anul 2022, de două ori mai mare față de anul precedent, arată raportul instituției centrale.

Dacă în 2021 profitul BNM ce urma a fi distribuit a fost de 294,3 milioane de lei, în 2022 pierderea totală a constituit 500,5 milioane de lei. Acest lucru s-a datorat alocării a 2,6 miliarde de lei pentru acoperirea pierderilor de schimb valutar din reevaluarea rezervelor valutare, în timp ce în 2021 acest indicator a constituit 778,4 milioane de lei.

În plus, alte 6,3 milioane de lei au fost alocate pentru acoperirea pierderilor din diferențele de reevaluare a metalelor prețioase. Potrivit situațiilor financiare, veniturile din dobânzi ale BNM din plasamente pe termen scurt în 2022 au crescut de aproape 19,5 ori, comparativ cu anul precedent – de la 19,3 mil. lei la 375,6 mil. lei. În același timp, veniturile din dobânzi din valori mobiliare au crescut de 3,5 ori – de la 155,4 mil. lei la 545,1 mil. lei, iar veniturile din dobânzi din credite și REPO au crescut de aproape 102 ori – de la 2,7 mil. lei la 274,6 mil. lei.

Potrivit BNM, profitul său total din tranzacții, diferențe de curs valutar și reevaluarea valorilor mobiliare în 2022 a fost de 3 miliarde 342,3 milioane de lei, față de 947,5 milioane de lei în anul precedent (de 3,5 ori mai mare). Pierderile din reevaluarea titlurilor de valoare în 2022 s-au ridicat la 21,6 milioane de lei față de un profit de 2,54 milioane de lei în anul precedent. Cheltuielile legate de deprecierea activelor financiare au scăzut cu 18% – de la 47,93 milioane de lei la 39,3 milioane de lei în cursul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!