Câți bani a pierdut BNM de la schimbul valutar în anul 2022

Banca Națională a Moldovei a contabilizat un profit de 2,1 miliarde de lei în anul 2022, de două ori mai mare față de anul precedent, arată raportul instituției centrale.

Dacă în 2021 profitul BNM ce urma a fi distribuit a fost de 294,3 milioane de lei, în 2022 pierderea totală a constituit 500,5 milioane de lei. Acest lucru s-a datorat alocării a 2,6 miliarde de lei pentru acoperirea pierderilor de schimb valutar din reevaluarea rezervelor valutare, în timp ce în 2021 acest indicator a constituit 778,4 milioane de lei.

În plus, alte 6,3 milioane de lei au fost alocate pentru acoperirea pierderilor din diferențele de reevaluare a metalelor prețioase. Potrivit situațiilor financiare, veniturile din dobânzi ale BNM din plasamente pe termen scurt în 2022 au crescut de aproape 19,5 ori, comparativ cu anul precedent – de la 19,3 mil. lei la 375,6 mil. lei. În același timp, veniturile din dobânzi din valori mobiliare au crescut de 3,5 ori – de la 155,4 mil. lei la 545,1 mil. lei, iar veniturile din dobânzi din credite și REPO au crescut de aproape 102 ori – de la 2,7 mil. lei la 274,6 mil. lei.

Potrivit BNM, profitul său total din tranzacții, diferențe de curs valutar și reevaluarea valorilor mobiliare în 2022 a fost de 3 miliarde 342,3 milioane de lei, față de 947,5 milioane de lei în anul precedent (de 3,5 ori mai mare). Pierderile din reevaluarea titlurilor de valoare în 2022 s-au ridicat la 21,6 milioane de lei față de un profit de 2,54 milioane de lei în anul precedent. Cheltuielile legate de deprecierea activelor financiare au scăzut cu 18% – de la 47,93 milioane de lei la 39,3 milioane de lei în cursul anului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#schimb valutar #BNM #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.