Câți bani are de gând să cheltuie statul în 2021 pentru lupta cu pandemia

Aproximativ 1,5 miliarde de lei au fost planificați în anul 2021 în fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru combaterea COVID-19. Cea mai mare parte – aproape 1 miliard 51 de milioane – urmează a fi direcționată din fondul de bază pentru serviciile medicale de diagnostic şi tratament al persoanelor cu COVID-19. Din această sumă, circa 1 miliard 14 milioane de lei sunt planificați pentru tratarea a aproape 90 de mii de cazuri de COVID-19, 11,4 milioane pentru servicii de asistență medicală prestate de subdiviziunea de primiri urgente COVID – 19 (Centrul de triere de la Moldexpo), iar 25,5 milioane reprezintă banii destinați testării la COVID-19 în cadrul asistenței medicale specializate de ambulatoriu.

Alte peste 412 milioane de lei urmează a fi alocați la fel din fondul de bază pentru suplimentul de 100% la salariul de funcţie acordat cadrelor medicale antrenate în lupta contra noului coronavirus.

De asemenea, CNAM a planificat în acest an în fondul măsurilor de profilaxie cinci milioane de lei pentru acoperirea costurilor vaccinurilor contra COVID-19. În caz de necesitate, compania este gata să aloce pentru vaccin și cele 10 milioane de lei din fondul de rezervă, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Menţionăm că toţi cetăţenii, inclusiv cei neasiguraţi, care întrunesc criteriile definiţiei de caz pentru COVID-19 beneficiază de asistenţă medicală gratuită, acoperită din fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Este vorba despre asistența medicală urgentă prespitalicească, primară, de ambulatoriu, spitalicească, precum și medicamente compensate pentru tratamentul la domiciliu a formelor uşoare şi moderate de COVID-19.

#CNAM #vaccin anticovid #Covid

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În trimestrul III al anului 2025, Republica Moldova a produs un volum record de 386 milioane kWh de energie electrică regenerabilă, cel mai mare nivel trimestrial înregistrat vreodată. Producția anualizată a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard kWh, iar estimarea pentru întreg anul 2025 este de aproximativ 1,2 miliarde kWh, potrivit economistului Veaceslav Ioniță.

„Este de zece ori mai mult decât produceam în 2020 și de peste 40 de ori mai mult decât acum un deceniu. În 2015, 99% din energia electrică consumată era importată, direct sau prin gaz importat pentru producție locală. Nu cunosc un alt exemplu în Europa al unei schimbări atât de rapide”, subliniază Ioniță.

Structura producției regenerabile din 2025 indică o schimbare radicală față de anii precedenți: 64% din energie provine din surse fotovoltaice, circa 29% din eolian, aproximativ 6% din hidroenergie, iar 1–1,5% din biogaz. Dacă în trecut hidroenergia domina aproape integral segmentul „verde”, astăzi investițiile private în panouri solare și turbine eoliene reprezintă principalul motor al creșterii.

Efectul economic este deja vizibil. În 2025, energia regenerabilă produsă local acoperă aproximativ 26% din consumul total de electricitate al țării. Mai mult de un sfert din energia consumată nu mai depinde de importuri, geopolitică sau de prețul gazelor. Iarna contribuția este susținută de vânt, iar vara de soare, conturând un mix energetic funcțional.

Creșterea accelerată aduce însă o nouă provocare. În anumite zile de vară, producția regenerabilă a acoperit 100% din consumul intern pentru câteva ore. În 2026, este posibil ca producția să depășească cererea cu 30–40% în anumite intervale.

Diferențele de preț sunt însă mari. Energia este foarte ieftină ziua și de până la patru ori mai scumpă seara și există situații cu ecarturi de 20–30 de ori între prețurile orare. „Fără stocare, riscăm să vindem ieftin și să cumpărăm scump”, avertizează economistul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, lansarea bursei de energie electrică a fost primul pas strategic corect, transformând energia într-o marfă tranzacționabilă. Următorul pas inevitabil este dezvoltarea capacităților de stocare, care ar permite stabilizarea sistemului, creșterea securității energetice și apariția unei noi ramuri de afaceri.

Economistul estimează că o mică afacere de stocare poate fi lansată cu aproximativ 250.000 de euro capital propriu, restul investiției putând fi atras prin creditare, ceea ce face domeniul accesibil și IMM-urilor.