CCI a RM a lansat un nou proiect. Vor fi oferite granturi de promovare pentru aproximativ 20 de consorții

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a lansat proiectul ”Consolidarea cooperării partenerilor în învățământ profesional tehnic dual pentru gestionarea consecințelor pandemiei de Covid- 19”. Astfel, aproximativ 20 de consorții/ parteneriate între agenții economici și instituțiile de învățământ din Republica Moldova, care implementează învățământul profesional tehnic (ÎPT) dual selectate în bază de concurs vor primi granturi de promovare.

Conform informațiilor oferite de CCI a RM, valoarea totală a schemei de granturi este de 500.000,00 €. De asemenea, adițional vor fi achiziționate echipamente IT în valoare de 200.000,00 € care vor fi repartizate direct beneficiarilor de către Camera de Comerț și Industrie.

În cadrul proiectului, vor fi implementate activități eligibile pentru a minimiza efectele pandemiei de COVID-19 asupra ÎPT dual, prin digitalizarea procesului de predare/ învățare atât la instituția ÎPT, cât și la agenții economici. Schema de granturi este axată pe consolidarea parteneriatelor duale ÎPT prin achiziționarea de echipamente specifice domeniului de activitate- echipamente IT, echipamente de laborator, utilaje, strunguri; implementarea platformelor de e-learning și achiziție de software pentru învățare în regim online.

Potrivit președintelui CCI a RM, Sergiu Harea, instituția camerală implementează activități ce vizează promovarea parteneriatelor între operatorii economici și instituțiile de învățământ profesional pentru dezvoltarea ÎPT dual durabil în Republica Moldova.

„CCI a RM asigură condiții favorabile pentru avansarea tuturor sectoarelor de afaceri din țară, pune accent pe nevoile membrilor săi, contribuie la dezvoltarea competitivității companiilor moldovenești, la modernizarea și dezvoltarea societății, promovarea ÎPT, prin acordarea de sprijin de specialitate într-o manieră profesionistă și eficientă”.

Totodată, președintele CCI a RM a menționat că din anul 2020, din cauza pandemiei, un număr tot mai mic de elevi- ucenici s-au înscris în instituțiile de învățământ profesional tehnic cu specific dual, iar alții și-au întrerupt activitatea la companii, din motivul că acestea nu au mai putut continua activitatea economică ca rezultat al pandemiei (HORECA, turism, etc.), iar programele duale au fost afectate dramatic.

„O soluție eficientă pentru gestionarea consecințelor pandemiei, pentru partenerii în învățământ profesional tehnic dual, este consolidarea cooperării și lărgirea ofertei de formare profesională”, a mai spus Sergiu Harea.

La evenimentul de lansare a proiectului au participat reprezentanți ai mediului de afaceri și instituțiile de învățământ implicați în Învățământ Profesional Tehnic (ÎPT) dual. Activitatea este desfășurată cu suportul proiectului ”Promovarea Învățământului Profesional Tehnic pentru o Economie Verde” implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) cu suportul financiar al Ministerului Federal German pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (BMZ) și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#CCI a RM #Granturi #proiect #promovare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat în perioada august 2025 – ianuarie 2026 cel mai mare volum de export de floarea-soarelui din istoria sa recentă, cultura oleaginoasă devenind principalul pilon al comerțului agricol extern. Potrivit analizei economistului Iurie Rija, în acest interval au fost exportate 494.269 de tone de floarea-soarelui, un record absolut, cu 40% mai mult decât în perioada similară a sezonului precedent, când exporturile au constituit 353.514 tone.

Dimensiunea acestui rezultat este și mai evidentă în comparație cu sezoanele anterioare: volumul actual este de două ori mai mare decât cel din august 2023 – ianuarie 2024 și de peste trei ori superior exporturilor realizate în perioada august 2022 – ianuarie 2023. Performanța a fost posibilă datorită ferestrelor logistice funcționale și interesului constant din partea procesatorilor și traderilor regionali, care au permis valorificarea rapidă a cantităților disponibile.

Pe lângă creșterea volumelor, sezonul 2025–2026 se remarcă și printr-un nivel ridicat al prețului mediu de export, care a ajuns la 11,15 lei per kilogram. Acesta este cu 3% mai mare față de sezonul precedent și cu 43% peste nivelul din sezonul 2023–2024, când prețul mediu era de doar 7,82 lei/kg. Evoluția combinată a volumelor și prețurilor s-a reflectat direct în valoarea totală a exporturilor, care a atins 5 miliarde 500 milioane de lei, un nivel fără precedent. Comparativ cu sezonul precedent, creșterea este de 44%, iar față de sezonul 2023–2024, încasările sunt de aproape trei ori mai mari.

Ritmul accelerat al exporturilor s-a menținut și la începutul anului 2026. În luna ianuarie, Republica Moldova a exportat 106.434 de tone de floarea-soarelui, un volum record pentru această lună, de peste două ori mai mare decât în ianuarie 2025 și ianuarie 2024. Prețul mediu din ianuarie 2026 a fost de 11,49 lei/kg, în creștere față de decembrie 2025, dar cu circa 5% mai mic comparativ cu ianuarie 2025.

Din totalul exporturilor din sezonul analizat, primele două companii concentrează aproape jumătate din volum, evidențiind existența unui nucleu dur de exportatori. Liderul exporturilor definitive este Orom-Imexpo SRL, cu 96.486,6 tone, echivalentul a 25% din total, urmat de Rusagro SRL, cu 81.887,5 tone, și Valdalex Grains, cu aproape 43.000 de tone. Atunci când sunt incluse și livrările realizate prin intermediul zonelor economice libere, grupul Rusagro devine lider absolut al sezonului, cu un total de 102.617 tone direcționate spre export sau procesare.

Din perspectiva destinațiilor, Turcia este principalul partener comercial, cu 236.103 tone importate, aproape jumătate din totalul exportat, urmată de România, cu 191.541 tone, și Bulgaria, care se remarcă printr-un preț mediu mai ridicat.

Analiza scoate însă în evidență și o problemă structurală. Pe fondul prețurilor competitive și al plăților rapide oferite de traderi, fermierii preferă vânzarea imediată a florii-soarelui ca materie primă. Procesatorii interni rămân cu volume mai mici, deoarece termenul de achitare pentru uleiul exportat este, de regulă, între 45 și 90 de zile, ceea ce le limitează capacitatea de a concura cu traderii la capitolul lichidități.

Astfel, succesul exporturilor de floarea-soarelui evidențiază o dilemă majoră a sectorului agricol moldovenesc: pe de o parte, nevoia fermierilor de bani rapizi, iar pe de altă parte, obiectivul strategic de a dezvolta procesarea locală și de a exporta produse cu valoare adăugată mai mare.