CCI a RM a lansat un nou proiect. Vor fi oferite granturi de promovare pentru aproximativ 20 de consorții

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a lansat proiectul ”Consolidarea cooperării partenerilor în învățământ profesional tehnic dual pentru gestionarea consecințelor pandemiei de Covid- 19”. Astfel, aproximativ 20 de consorții/ parteneriate între agenții economici și instituțiile de învățământ din Republica Moldova, care implementează învățământul profesional tehnic (ÎPT) dual selectate în bază de concurs vor primi granturi de promovare.

Conform informațiilor oferite de CCI a RM, valoarea totală a schemei de granturi este de 500.000,00 €. De asemenea, adițional vor fi achiziționate echipamente IT în valoare de 200.000,00 € care vor fi repartizate direct beneficiarilor de către Camera de Comerț și Industrie.

În cadrul proiectului, vor fi implementate activități eligibile pentru a minimiza efectele pandemiei de COVID-19 asupra ÎPT dual, prin digitalizarea procesului de predare/ învățare atât la instituția ÎPT, cât și la agenții economici. Schema de granturi este axată pe consolidarea parteneriatelor duale ÎPT prin achiziționarea de echipamente specifice domeniului de activitate- echipamente IT, echipamente de laborator, utilaje, strunguri; implementarea platformelor de e-learning și achiziție de software pentru învățare în regim online.

Potrivit președintelui CCI a RM, Sergiu Harea, instituția camerală implementează activități ce vizează promovarea parteneriatelor între operatorii economici și instituțiile de învățământ profesional pentru dezvoltarea ÎPT dual durabil în Republica Moldova.

„CCI a RM asigură condiții favorabile pentru avansarea tuturor sectoarelor de afaceri din țară, pune accent pe nevoile membrilor săi, contribuie la dezvoltarea competitivității companiilor moldovenești, la modernizarea și dezvoltarea societății, promovarea ÎPT, prin acordarea de sprijin de specialitate într-o manieră profesionistă și eficientă”.

Totodată, președintele CCI a RM a menționat că din anul 2020, din cauza pandemiei, un număr tot mai mic de elevi- ucenici s-au înscris în instituțiile de învățământ profesional tehnic cu specific dual, iar alții și-au întrerupt activitatea la companii, din motivul că acestea nu au mai putut continua activitatea economică ca rezultat al pandemiei (HORECA, turism, etc.), iar programele duale au fost afectate dramatic.

„O soluție eficientă pentru gestionarea consecințelor pandemiei, pentru partenerii în învățământ profesional tehnic dual, este consolidarea cooperării și lărgirea ofertei de formare profesională”, a mai spus Sergiu Harea.

La evenimentul de lansare a proiectului au participat reprezentanți ai mediului de afaceri și instituțiile de învățământ implicați în Învățământ Profesional Tehnic (ÎPT) dual. Activitatea este desfășurată cu suportul proiectului ”Promovarea Învățământului Profesional Tehnic pentru o Economie Verde” implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) cu suportul financiar al Ministerului Federal German pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (BMZ) și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#CCI a RM #Granturi #proiect #promovare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.