CCI a RM a lansat un nou proiect. Vor fi oferite granturi de promovare pentru aproximativ 20 de consorții

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM), cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) a lansat proiectul ”Consolidarea cooperării partenerilor în învățământ profesional tehnic dual pentru gestionarea consecințelor pandemiei de Covid- 19”. Astfel, aproximativ 20 de consorții/ parteneriate între agenții economici și instituțiile de învățământ din Republica Moldova, care implementează învățământul profesional tehnic (ÎPT) dual selectate în bază de concurs vor primi granturi de promovare.

Conform informațiilor oferite de CCI a RM, valoarea totală a schemei de granturi este de 500.000,00 €. De asemenea, adițional vor fi achiziționate echipamente IT în valoare de 200.000,00 € care vor fi repartizate direct beneficiarilor de către Camera de Comerț și Industrie.

În cadrul proiectului, vor fi implementate activități eligibile pentru a minimiza efectele pandemiei de COVID-19 asupra ÎPT dual, prin digitalizarea procesului de predare/ învățare atât la instituția ÎPT, cât și la agenții economici. Schema de granturi este axată pe consolidarea parteneriatelor duale ÎPT prin achiziționarea de echipamente specifice domeniului de activitate- echipamente IT, echipamente de laborator, utilaje, strunguri; implementarea platformelor de e-learning și achiziție de software pentru învățare în regim online.

Potrivit președintelui CCI a RM, Sergiu Harea, instituția camerală implementează activități ce vizează promovarea parteneriatelor între operatorii economici și instituțiile de învățământ profesional pentru dezvoltarea ÎPT dual durabil în Republica Moldova.

„CCI a RM asigură condiții favorabile pentru avansarea tuturor sectoarelor de afaceri din țară, pune accent pe nevoile membrilor săi, contribuie la dezvoltarea competitivității companiilor moldovenești, la modernizarea și dezvoltarea societății, promovarea ÎPT, prin acordarea de sprijin de specialitate într-o manieră profesionistă și eficientă”.

Totodată, președintele CCI a RM a menționat că din anul 2020, din cauza pandemiei, un număr tot mai mic de elevi- ucenici s-au înscris în instituțiile de învățământ profesional tehnic cu specific dual, iar alții și-au întrerupt activitatea la companii, din motivul că acestea nu au mai putut continua activitatea economică ca rezultat al pandemiei (HORECA, turism, etc.), iar programele duale au fost afectate dramatic.

„O soluție eficientă pentru gestionarea consecințelor pandemiei, pentru partenerii în învățământ profesional tehnic dual, este consolidarea cooperării și lărgirea ofertei de formare profesională”, a mai spus Sergiu Harea.

La evenimentul de lansare a proiectului au participat reprezentanți ai mediului de afaceri și instituțiile de învățământ implicați în Învățământ Profesional Tehnic (ÎPT) dual. Activitatea este desfășurată cu suportul proiectului ”Promovarea Învățământului Profesional Tehnic pentru o Economie Verde” implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) cu suportul financiar al Ministerului Federal German pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (BMZ) și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#CCI a RM #Granturi #proiect #promovare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).