CCRM a întreprins o vizită la Autoritatea de Audit a României. Discuții despre programele de cooperare transfrontalieră

În perioada 12-15 aprilie, o delegație a Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a întreprins o vizită de lucru la Autoritatea de Audit a României (AAR). Vizita a fost întreprinsă la invitația AAR, în scopul schimbului de experiență în auditarea programelor de cooperare transfrontalieră. Andrei Munteanu, membru al CCRM, responsabil de activitatea Grupului de auditori ai programelor transfrontaliere, a discutat cu președintele AAR, Lucian Dan Vlădescu despre aspectele de interes comun.

Pentru membrii Grupului de auditori implicați în auditarea programelor de cooperare transfrontalieră la nivel național AAR a organizat sesiunea de instruire „Auditul programelor de cooperare transfrontalieră finanțate din fonduri europene”.

„Curtea de Conturi intenționează să-și fortifice capacitățile instituționale de evaluare a sistemului de management și control al programelor de cooperare transfrontalieră, instituite la nivel național pentru programele operaționale comune „România – Republica Moldova 2014-2020” și „Bazinul Mării Negre 2017-2020”, prin dezvoltarea și ajustarea cadrului normativ metodologic intern aplicabil activităților de audit desfășurate în temeiul acordurilor de finanțare ale programelor menționate”, se arată într-un comunicat de presă.

CCRM a beneficiat de instruiri pe domenii axate pe auditarea programelor transfrontaliere: fondurile și programele auditate de AAR, fluxul financiar al fondurilor europene în România și auditarea lor, metodologia de eșantionare în auditul operațiunilor, achizițiile publice și riscurile în auditul UE, tratare fraudei și a conflictului de interese de către auditori, etc.

De asemenea, în cadrul vizitei a avut loc o întrevedere a președintelui Curții de Conturi a României, Mihai Busuioc cu Andrei Munteanu. Dl Munteanu a salutat inițiativa și deschiderea instituției supreme de audit a României pentru suportul acordat și împărtășirea celor mai bune practici aplicabile activităților de audit aferente programelor transfrontaliere.

#AAR #vizita #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.