CCRM revine la atacul cibernetic: Nu ne vom lăsa antrenați în tot felul de scenarii, bazate pe speculații

În contextul atacului cibernetic la care a fost supus site-ul Curții de Conturi a Republicii Moldova la data de 15 iulie curent, instituția a publicat la data de 16 iulie curent un comunicat de presă, ca reacție la diversele declarații vehiculate în spațiul public în legătură cu atacul cibernetic asupra site-ului instituției. Ulterior, săptămâna curentă, pe un șir de platforme media, în mod intenționat, s-a promovat o altă teorie, focusată pe atingerea unor scopuri evidente, cu aluzii la faptul că, CCRM ar favoriza o companie concretă în cadrul licitaților conexe domeniului tehnologiei informației.

Astfel, în contextul apariției unor informații tendențioase, Curtea de Conturi vine cu detalii pentru a aduce claritate asupra situației.

„Achizițiile publice, începând cu luna octombrie 2018, sunt organizate prin sistemul MTender, după operarea modificărilor la Legea privind achizițiile publice nr. 131 din 03.07.2015, prin introducerea licitației desfășurate electronic ca standard pentru toate entitățile din sectorul public din Republica Moldova. MTender este un sistem electronic online de achiziții electronice cu multiple platforme, alcătuit dintr-un portal web și o Unitate Centrală de Date de date de tip deschis (Open Data) și o rețea cu mai multe platforme din sectorul privat, acreditate pentru a sprijini licitațiile desfășurate electronic pentru clienții din sectorul public și sectorul privat. Licitațiile efectuate prin intermediul sistemului sunt transparente, echidistante și se bazează pe selectarea automată a învingătorului, potrivit ofertei de preț și calitate.

Concomitent informăm că, licitațiile publice au avut loc și anterior implementării sistemului MTender, în conformitate cu prevederile Legii menționate. Astfel, compania DAAC System Integrator SRL a fost câștigătorul unor licitații din domeniul TI, organizate de CCRM și anterior. De asemenea, potrivit informației disponibile public pe platforma MTender, compania a fost anunțată câștigătoare, în repetate rânduri, a unui șir de alte licitații organizate de instituțiile publice, cum ar fi Banca Națională a Moldovei, Serviciul de Informație și Securitate, CNAS, Aparatul Președintelui, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Agenția Servicii Publice, Comisia Națională a Pieței Financiare, Comisia Electorală Centrală, Agenția Proprietății Publice, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe, Academia de Studii Economice, Agenția Resurse Informaționale Juridice, etc.

De asemenea, compania menționată este unul din contractorii de bază pentru același tip de servicii și pentru companiile din sectorul privat, inclusiv cele mai importante și cele cu investiții străine.

Curtea de Conturi informează că, cadrul legal în domeniul achizițiilor publice implică un șir de proceduri și prevederi transparente, care nu se limitează doar la sistemul MTender. Concomitent cu contractul menționat, instituția deține relații contractuale și cu alte companii care oferă servicii pe alte segmente din domeniul TI.

Cadrul normativ-legal în domeniul achizițiilor publice nu conține prevederi sau reglementări privind proprietarii, acționarii întreprinderilor participante la licitații, sau locația acestora, fiind evaluate componente importante precum aspectele de preț, calitate, eficiență financiară și funcțională. Curtea de Conturi se ghidează cu strictețe de legislația în vigoare, care exclude abordările subiective și preferențiale.

Astfel, conform legislației în domeniu, procesul de achiziții publice în cadrul entităților statului este asigurat de către grupurile de lucru privind achizițiile publice, care evaluează necesitățile de achiziții, elaborează planurile anuale de achiziții, precum și organizează procedurile de achiziție. Prevederea dată este strict respectată în cadrul CCRM, grupul de lucru privind achizițiile publice fiind format din auditori publici ai Curții de Conturi, cu experiență și cunoștințe necesare în domeniu. Acest grup de lucru își îndeplinește cu succes toate sarcinile, fapt confirmat și de auditul extern, căruia Curtea de Conturi este supusă cu regularitate.

În contextul celor expuse, menționăm că, Curtea de Conturi nu se va lăsa antrenată în tot felul de scenarii, acestea bazându-se pe speculații, dar va continua să-și realizeze mandatul și activitatea în conformitate cu Legea organică nr. 260, care vine să confirme angajamentele țării privind auditul public extern, prevăzute în art. 49 al Acordului de Asociere UE-RM”.

CCRM anunță concomitent că, continuă procesul de investigație de către organele de anchetare a cazului legat de atacul cibernetic asupra paginii web a instituției. Curtea de Conturi participă activ la acest proces, asigurând schimbul necesar de informație. La solicitarea organelor de anchetă, Curtea de Conturi nu va oferi detalii sau informație adițională privind mersul anchetei pentru a nu prejudicia investigația.

În context, Curtea de Conturi a menționat că se lucrează intens asupra restabilirii funcționalității site-ului instituției, care va fi accesibil, în regim de dezvoltare și actualizare, cel târziu la începutul săptămânii viitoare.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.