Ce a discutat FMI cu premierul Recean

Prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, s-a întâlnit cu delegația Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Clara Mira, pentru a discuta aspecte esențiale legate de consultările din 2023, programul de creditare și mecanismele de finanțare destinate asigurării sustenabilității economice a țării.

În cadrul întrevederii, Prim-ministrul Recean a subliniat progresul înregistrat în reformele din sectorul justiției și lupta împotriva corupției, precum și eforturile susținute în dezvoltarea economică a Republicii Moldova. El a evidențiat măsurile de sprijin pentru antreprenoriat și promovarea agendei europene a țării, subliniind importanța reformelor pentru viitorul țării.

„Printre prioritățile de top ale guvernului se numără reforma justiției și lupta împotriva corupției. Trebuie să ne asigurăm singuri instrumentele necesare pentru a curăța sistemul. În același timp, punem accentul pe dezvoltarea economică și este necesar să le oferim antreprenorilor durabilitate și predictibilitate. De asemenea, stimulăm investițiile în eficiența energetică, ceea ce va avea un impact pozitiv pe termen lung asupra mediului de afaceri și comunităților din întreaga țară. În acest sens, contăm pe sprijinul partenerilor externi, inclusiv al FMI, pentru a crea politici de susținere”, a declarat premierul Dorin Recean.

Discuțiile au acoperit, de asemenea, importanța cooperării cu FMI pentru susținerea parcursului european al Republicii Moldova prin consolidarea instituțională, armonizarea legislației la standardele europene și minimizarea vulnerabilităților legate de schimbările climatice.

Misiunea FMI se află în Moldova în perioada 25 septembrie – 6 octombrie și va purta discuții cu autoritățile moldovenești în contextul consultărilor anuale prevăzute de articolul 4 din Acordul de situație al FMI pentru anul 2023. De asemenea, se vor discuta detaliile celei de-a patra revizuiri a programului ECF/EFF al Moldovei, finanțat de FMI prin intermediul Facilității de credit extinsă (ECF) și a Facilității de credit extinsă (EFF), precum și solicitarea de sprijin prin intermediul noii Facilități de finanțare a rezilienței și sustenabilității pe termen lung (RSF).

În cadrul misiunii, se vor analiza evoluțiile economice recente și progresele înregistrate în implementarea programului, iar autoritățile moldovenești vor discuta cu FMI despre prioritățile de politică pentru a aborda vulnerabilitățile legate de schimbările climatice.

Programul actual de 40 de luni a fost aprobat de FMI în decembrie 2021, iar în mai 2022, valoarea totală a împrumuturilor acordate în cadrul programului a fost majorată la aproximativ 785 de milioane de dolari. Din această sumă, aproximativ 366 de milioane de dolari au fost deja plătiți. Consultările periodice cu FMI reprezintă o oportunitate importantă pentru autoritățile moldovenești de a discuta și actualiza programele și politicile economice pentru a asigura dezvoltarea și stabilitatea economică a țării.

Potrivit articolului 4 din Statutul FMI, toate țările membre au consultări bilaterale anuale cu organizația financiară internațională pentru a discuta progresele și politicile economice. Aceste consultări reprezintă un pas important pentru menținerea dialogului și cooperării între Republica Moldova și FMI în vederea consolidării stabilității și dezvoltării economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Recean #program #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.