Ce ascunde ideea referendumului în Transnistria pentru aderarea la Federația Rusă

În raportul său recent, Institutul American pentru Studiul Războiului (ISW) susține că nu există niciun indiciu că gruparea limitată de trupe rusești desfășurate în Transnistria ar putea întreprinde operațiuni la sol care să reprezinte o amenințare directă pentru Ucraina.

Această concluzie contrazice temerile anterioare că autoritățile transnistrene ar putea sprijini acțiuni hibride rusești cu scopul de a destabiliza Moldova, prin solicitarea unui referendum pentru aderarea la Rusia. ISW consideră că astfel de acțiuni ar reprezenta o amenințare la adresa stabilității politice și sociale a Moldovei, dar nu ar implica un pericol militar pentru Ucraina.

Forțele ucrainene nu au observat nicio activitate militară în Transnistria care să indice o amenințare iminentă la adresa Ucrainei. ISW afirmă că, în ciuda posibilității unui referendum pentru aderarea la Rusia, probabilitatea unui atac terestru rusesc asupra Ucrainei din Transnistria rămâne scăzută.

Analiza ISW sugerează că gruparea transnistreană a armatei ruse nu ar fi capabilă să lanseze o operațiune terestră semnificativă împotriva Ucrainei, chiar dacă ar dori acest lucru.

Anterior, s-a speculat că în cadrul unui congres al deputaților locali de toate nivelurile, programat pentru 28 februarie în Transnistria, ar putea fi solicitată aderarea regiunii la Rusia, sub conducerea președintelui Vladimir Putin. Cu toate acestea, ISW consideră că acest lucru nu ar duce la un conflict militar direct între Rusia și Ucraina prin intermediul Transnistriei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aderare #transnistria #Chisinau #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.