Ce au în comun ouăle de ciocolată și defrișările de păduri tropicale? Iată răspunsul

Se apropie Paștele, iar pe rafturile magazinelor se acumulează bunătăți din ciocolată din întreaga lume. Ouă de ciocolată, iepurași de ciocolată, tartine de ciocolată și multe altele. Dar ce au în comun toate aceste produse de ciocolată? Răspunsul este că majoritatea acestor produse conțin ulei de palmier.

În ultimele decenii, producția de ulei de palmier a crescut considerabil. Între 1995 și 2015, a crescut de la 14 milioane de tone la peste 60 de milioane de tone. În același timp au crescut și controversele referitor la impactul asupra ecosistemelor și a sănătății.

Uleiul de palmier este în prezent cel mai produs și consumat ulei din lume. Acest ulei se conține în majoritatea bunurilor de larg consum și a produselor cosmetice pe care le putem cumpăra în magazine. Cercetările efectuate de WWF au sugerat chiar că aproximativ jumătate din produsele ambalate vândute astăzi în supermarketurile din întreaga lume conțin ulei de palmier, scrie EuroNews.

Uleiul de palmier oferă produseor alimentare și ciocolatei finețe, iar în cosmetică, crește vâscozitatea și este utilizat pentru a reține umezeala în piele.

Uleiul este extras dintr-o cultură deosebit de productivă. Pe bază de hectar, palmierii cu ulei sunt de până la 10 ori mai eficienți în producția de ulei decât alte culturi, cum ar fi rapița, soia, măslinele și floarea-soarelui.

În ultimii ani, producția pe scară largă de ulei de palmier este asociată cu defrișarea pădurilor tropicale?

„Arborii care produc ulei de palmier sunt originari din regiunile tropicale, având nevoie de condiții calde și relativ umede. În aceste zone există puțin teren disponibil pentru cultivare, în afară de zonele care ar putea fi, sau ar fi putut fi odată pădure tropicală. Prin urmare, uleiul de palmier este deseori atribuit defrișărilor pădurilor tropicale “, spune dr. Jake Bicknell, un om de știință în domeniul conservării la Universitatea din Kent.

De asemenea, el a menționat că „pădurile tropicale sunt unul dintre cei mai complecși din punct de vedere ecologic și biomi biodiversi și cel mai mare depozit de carbon din lume, astfel încât pierderea lor este disproporționat negativă pentru sustenabilitatea planetei noastre”.

În ultimii ani au fost defrișate milioane de hectare de păduri tropicale pentru producția uleiului. Una dintre problemele principale este că pădurile tropicale ar putea găzdui de cinci ori mai multe specii de animale decât aceste plantații.

Deci, prin distrugerea lor, observăm pierderea habitatului pentru unele dintre cele mai amenințate specii din lume, cum ar fi orangutanii și tigrii sumatran.

Cu toate acestea, alternativele uleiului de palmier sunt probabil mai proaste pentru mediu. Iată de ce interzicerea totală a producției uleiului de palmier nu este o metodă binevenită.

#ulei de palmier #defrisare #ciocolata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditarea mediului de afaceri din Republica Moldova dă semne clare de încetinire, în pofida unei aparențe de creștere a împrumuturilor noi acordate companiilor. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, care a analizat situația în ediția din 21 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”.

Potrivit lui Ioniță, dobânda medie la creditele noi contractate de companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 8,7%, cu 0,1 puncte procentuale peste nivelul trimestrului anterior. Deși inflația se temperează, iar rata de bază coboară, costurile de finanțare rămân ridicate pentru antreprenori. Economistul amintește că rata de bază a BNM a avut fluctuații puternice în ultimii ani, de la minimul istoric de 2,7% în 2020 la maximul istoric de 21,5% în 2022. În septembrie 2025 aceasta a scăzut la 6%, ceea ce creează premise pentru o reducere lentă a dobânzilor în lunile următoare.

Deși volumul anual al creditelor noi acordate persoanelor juridice a ajuns la aproape 53 miliarde lei, analiza arată că ritmul real al creditării este modest. În trimestrul III 2025, companiile au accesat credite noi de 13 miliarde lei, dar au rambursat 11 miliarde lei pentru împrumuturile vechi, ceea ce înseamnă o creditare netă de doar 2 miliarde lei. Situația repetă episoadele din trimestrul IV 2024, când din 14,5 miliarde lei credite noi, doar 3,5 miliarde lei au reprezentat creditare reală.

Portofoliul total al creditelor pentru companii a ajuns în trimestrul III 2025 la 12,4 miliarde lei – un record absolut. Acest rezultat vine însă după ani de oscilații puternice: scăderi între 2015–2019, creșteri accelerate în 2019–2022, urmate de o prăbușire în 2023 până la un nivel de doar 0,2 miliarde lei. Ioniță amintește că 2023 a fost un an ieșit din tipare, când creditarea netă a businessului a fost negativă, iar companiile au depus în bănci mult mai mulți bani decât au investit. Tendința s-a ameliorat în 2024 și în prima parte a lui 2025, însă în trimestrul III 2025 creditarea netă a reintrat în zona negativă, cu un aport net de minus 0,4 miliarde lei. „Timp de un an, businessul a finanțat băncile, nu investițiile”, a spus expertul, subliniind că fragilitatea persistă.

Volumul total al creditelor raportat la Produsul Intern Brut rămâne insuficient pentru o economie în dezvoltare. Dacă în 2013 creditele reprezentau 31,2% din PIB, în 2019 au coborât la 12,6%, iar în trimestrul I 2025 au ajuns la doar 16,2%. Potrivit lui Ioniță, nivelul optim pentru Republica Moldova ar trebui să fie de cel puțin 60% din PIB. În ultimii doi ani, volumul total al creditelor din economie a crescut cu 35,3 miliarde lei, însă această creștere este dominată de împrumuturile de consum (7,3 miliarde lei) și de cele ipotecare (11,1 miliarde lei), în timp ce creditarea investițională în sectoarele productive – comerț, energie, industrie, agricultură, construcții, servicii – rămâne modestă. „Creditarea crește, dar nu în direcția care produce dezvoltare economică. Banii populației și ai companiilor sunt păstrați în bănci, nu investiți în economie”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.