Ce au în comun ouăle de ciocolată și defrișările de păduri tropicale? Iată răspunsul

Se apropie Paștele, iar pe rafturile magazinelor se acumulează bunătăți din ciocolată din întreaga lume. Ouă de ciocolată, iepurași de ciocolată, tartine de ciocolată și multe altele. Dar ce au în comun toate aceste produse de ciocolată? Răspunsul este că majoritatea acestor produse conțin ulei de palmier.

În ultimele decenii, producția de ulei de palmier a crescut considerabil. Între 1995 și 2015, a crescut de la 14 milioane de tone la peste 60 de milioane de tone. În același timp au crescut și controversele referitor la impactul asupra ecosistemelor și a sănătății.

Uleiul de palmier este în prezent cel mai produs și consumat ulei din lume. Acest ulei se conține în majoritatea bunurilor de larg consum și a produselor cosmetice pe care le putem cumpăra în magazine. Cercetările efectuate de WWF au sugerat chiar că aproximativ jumătate din produsele ambalate vândute astăzi în supermarketurile din întreaga lume conțin ulei de palmier, scrie EuroNews.

Uleiul de palmier oferă produseor alimentare și ciocolatei finețe, iar în cosmetică, crește vâscozitatea și este utilizat pentru a reține umezeala în piele.

Uleiul este extras dintr-o cultură deosebit de productivă. Pe bază de hectar, palmierii cu ulei sunt de până la 10 ori mai eficienți în producția de ulei decât alte culturi, cum ar fi rapița, soia, măslinele și floarea-soarelui.

În ultimii ani, producția pe scară largă de ulei de palmier este asociată cu defrișarea pădurilor tropicale?

„Arborii care produc ulei de palmier sunt originari din regiunile tropicale, având nevoie de condiții calde și relativ umede. În aceste zone există puțin teren disponibil pentru cultivare, în afară de zonele care ar putea fi, sau ar fi putut fi odată pădure tropicală. Prin urmare, uleiul de palmier este deseori atribuit defrișărilor pădurilor tropicale „, spune dr. Jake Bicknell, un om de știință în domeniul conservării la Universitatea din Kent.

De asemenea, el a menționat că „pădurile tropicale sunt unul dintre cei mai complecși din punct de vedere ecologic și biomi biodiversi și cel mai mare depozit de carbon din lume, astfel încât pierderea lor este disproporționat negativă pentru sustenabilitatea planetei noastre”.

În ultimii ani au fost defrișate milioane de hectare de păduri tropicale pentru producția uleiului. Una dintre problemele principale este că pădurile tropicale ar putea găzdui de cinci ori mai multe specii de animale decât aceste plantații.

Deci, prin distrugerea lor, observăm pierderea habitatului pentru unele dintre cele mai amenințate specii din lume, cum ar fi orangutanii și tigrii sumatran.

Cu toate acestea, alternativele uleiului de palmier sunt probabil mai proaste pentru mediu. Iată de ce interzicerea totală a producției uleiului de palmier nu este o metodă binevenită.

#ulei de palmier #defrisare #ciocolata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

România continuă să fie una dintre destinațiile preferate ale moldovenilor. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică din România, în perioada 1 ianuarie – 31 mai 2025, 37.867 de turiști din Republica Moldova au fost cazați în structurile de primire turistică din România, inclusiv în apartamente și camere de închiriat.

Astfel, Republica Moldova se află pe locul 8 în clasamentul celor mai importante surse de turiști străini pentru România, devansând țări precum Spania, Ucraina, Bulgaria sau Turcia.

În total, în această perioadă, sosirile în structurile de primire turistică din România au însumat 4,49 milioane de persoane, în creștere cu 0,8% față de perioada similară din 2024. Turiștii străini au reprezentat 19,2% din total, iar cei din Republica Moldova au avut o prezență tot mai vizibilă în peisajul turistic românesc, scrie economica.net.

Datele arată că orașele cele mai vizitate au fost Bucureștiul, Brașovul și Clujul, iar durata medie a șederii pentru turiștii străini a fost de 2,1 zile.

Creșterea numărului de turiști moldoveni în România reflectă nu doar proximitatea geografică și legăturile culturale, ci și diversificarea ofertelor turistice și a facilităților de cazare din țara vecină. Tendința ar putea continua și în sezonul estival, când litoralul românesc devine o atracție majoră pentru turiștii din regiune.