Ce au în comun ouăle de ciocolată și defrișările de păduri tropicale? Iată răspunsul

Se apropie Paștele, iar pe rafturile magazinelor se acumulează bunătăți din ciocolată din întreaga lume. Ouă de ciocolată, iepurași de ciocolată, tartine de ciocolată și multe altele. Dar ce au în comun toate aceste produse de ciocolată? Răspunsul este că majoritatea acestor produse conțin ulei de palmier.

În ultimele decenii, producția de ulei de palmier a crescut considerabil. Între 1995 și 2015, a crescut de la 14 milioane de tone la peste 60 de milioane de tone. În același timp au crescut și controversele referitor la impactul asupra ecosistemelor și a sănătății.

Uleiul de palmier este în prezent cel mai produs și consumat ulei din lume. Acest ulei se conține în majoritatea bunurilor de larg consum și a produselor cosmetice pe care le putem cumpăra în magazine. Cercetările efectuate de WWF au sugerat chiar că aproximativ jumătate din produsele ambalate vândute astăzi în supermarketurile din întreaga lume conțin ulei de palmier, scrie EuroNews.

Uleiul de palmier oferă produseor alimentare și ciocolatei finețe, iar în cosmetică, crește vâscozitatea și este utilizat pentru a reține umezeala în piele.

Uleiul este extras dintr-o cultură deosebit de productivă. Pe bază de hectar, palmierii cu ulei sunt de până la 10 ori mai eficienți în producția de ulei decât alte culturi, cum ar fi rapița, soia, măslinele și floarea-soarelui.

În ultimii ani, producția pe scară largă de ulei de palmier este asociată cu defrișarea pădurilor tropicale?

„Arborii care produc ulei de palmier sunt originari din regiunile tropicale, având nevoie de condiții calde și relativ umede. În aceste zone există puțin teren disponibil pentru cultivare, în afară de zonele care ar putea fi, sau ar fi putut fi odată pădure tropicală. Prin urmare, uleiul de palmier este deseori atribuit defrișărilor pădurilor tropicale „, spune dr. Jake Bicknell, un om de știință în domeniul conservării la Universitatea din Kent.

De asemenea, el a menționat că „pădurile tropicale sunt unul dintre cei mai complecși din punct de vedere ecologic și biomi biodiversi și cel mai mare depozit de carbon din lume, astfel încât pierderea lor este disproporționat negativă pentru sustenabilitatea planetei noastre”.

În ultimii ani au fost defrișate milioane de hectare de păduri tropicale pentru producția uleiului. Una dintre problemele principale este că pădurile tropicale ar putea găzdui de cinci ori mai multe specii de animale decât aceste plantații.

Deci, prin distrugerea lor, observăm pierderea habitatului pentru unele dintre cele mai amenințate specii din lume, cum ar fi orangutanii și tigrii sumatran.

Cu toate acestea, alternativele uleiului de palmier sunt probabil mai proaste pentru mediu. Iată de ce interzicerea totală a producției uleiului de palmier nu este o metodă binevenită.

#ulei de palmier #defrisare #ciocolata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova