Ce avere are noua șefă de la Banca Națională a Moldovei, Anca Dragu

Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei a fost învestită în funcție în data de 22 decembrie 2023, după ce a fost demis din funcție Octavian Armașu. BANI.MD a prospectat ultima declarație de avere depusă, în România, în anul 2022, la USR – partidul din care a face parte și pe listele căruia a deținut funcția de senatoare la București.

Astfel, Anca Dragu, împreună cu soțul său deține deține 11 terenuri intravilane, procurate între anii 2001 – 2020. Valoarea cărora nu este specificată.

Guvernatoarea are o casă de locuit cu o suprafață de 109 metri pătrați dobândită în anul 2001, iar împreună cu soțul Marius Dragu deține în proprietate cinci apartamente. Cel mai mare are o suprafață de 145 de metri pătrați și a fost cumpărat în anul 2009, iar cel mai mic are o suprafață de 32 de metri pătrați. Două dintre apartamente le dă în chirie de unde a încasat 126,7 mii RON (echivalentul a aproape jumătate de milion de lei moldovenești), iar soțul pentru un apartament dat închirie a avut un venit de 20,4 mii RON (79,7 mii de lei moldovenești).

Anca Dragu are o Mazda 6 cumpărată în 2022.

În anul depunerii declarației pe venit, Anca Dragu avea conturi bancare pe care păstra 857,3 mii RON (echivalentul a 3,3 milioane de lei moldovenești) și 249,6 mii de euro.

Marius Dragu este director la două companii, iar la alta este administrator.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #declaratie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.