Ce avere are noua șefă de la Banca Națională a Moldovei, Anca Dragu

Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei a fost învestită în funcție în data de 22 decembrie 2023, după ce a fost demis din funcție Octavian Armașu. BANI.MD a prospectat ultima declarație de avere depusă, în România, în anul 2022, la USR – partidul din care a face parte și pe listele căruia a deținut funcția de senatoare la București.

Astfel, Anca Dragu, împreună cu soțul său deține deține 11 terenuri intravilane, procurate între anii 2001 – 2020. Valoarea cărora nu este specificată.

Guvernatoarea are o casă de locuit cu o suprafață de 109 metri pătrați dobândită în anul 2001, iar împreună cu soțul Marius Dragu deține în proprietate cinci apartamente. Cel mai mare are o suprafață de 145 de metri pătrați și a fost cumpărat în anul 2009, iar cel mai mic are o suprafață de 32 de metri pătrați. Două dintre apartamente le dă în chirie de unde a încasat 126,7 mii RON (echivalentul a aproape jumătate de milion de lei moldovenești), iar soțul pentru un apartament dat închirie a avut un venit de 20,4 mii RON (79,7 mii de lei moldovenești).

Anca Dragu are o Mazda 6 cumpărată în 2022.

În anul depunerii declarației pe venit, Anca Dragu avea conturi bancare pe care păstra 857,3 mii RON (echivalentul a 3,3 milioane de lei moldovenești) și 249,6 mii de euro.

Marius Dragu este director la două companii, iar la alta este administrator.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #declaratie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.