Ce avere are noua șefă de la Banca Națională a Moldovei, Anca Dragu

Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei a fost învestită în funcție în data de 22 decembrie 2023, după ce a fost demis din funcție Octavian Armașu. BANI.MD a prospectat ultima declarație de avere depusă, în România, în anul 2022, la USR – partidul din care a face parte și pe listele căruia a deținut funcția de senatoare la București.

Astfel, Anca Dragu, împreună cu soțul său deține deține 11 terenuri intravilane, procurate între anii 2001 – 2020. Valoarea cărora nu este specificată.

Guvernatoarea are o casă de locuit cu o suprafață de 109 metri pătrați dobândită în anul 2001, iar împreună cu soțul Marius Dragu deține în proprietate cinci apartamente. Cel mai mare are o suprafață de 145 de metri pătrați și a fost cumpărat în anul 2009, iar cel mai mic are o suprafață de 32 de metri pătrați. Două dintre apartamente le dă în chirie de unde a încasat 126,7 mii RON (echivalentul a aproape jumătate de milion de lei moldovenești), iar soțul pentru un apartament dat închirie a avut un venit de 20,4 mii RON (79,7 mii de lei moldovenești).

Anca Dragu are o Mazda 6 cumpărată în 2022.

În anul depunerii declarației pe venit, Anca Dragu avea conturi bancare pe care păstra 857,3 mii RON (echivalentul a 3,3 milioane de lei moldovenești) și 249,6 mii de euro.

Marius Dragu este director la două companii, iar la alta este administrator.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #declaratie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.