Ce avere are noua șefă de la Banca Națională a Moldovei, Anca Dragu

Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei a fost învestită în funcție în data de 22 decembrie 2023, după ce a fost demis din funcție Octavian Armașu. BANI.MD a prospectat ultima declarație de avere depusă, în România, în anul 2022, la USR – partidul din care a face parte și pe listele căruia a deținut funcția de senatoare la București.

Astfel, Anca Dragu, împreună cu soțul său deține deține 11 terenuri intravilane, procurate între anii 2001 – 2020. Valoarea cărora nu este specificată.

Guvernatoarea are o casă de locuit cu o suprafață de 109 metri pătrați dobândită în anul 2001, iar împreună cu soțul Marius Dragu deține în proprietate cinci apartamente. Cel mai mare are o suprafață de 145 de metri pătrați și a fost cumpărat în anul 2009, iar cel mai mic are o suprafață de 32 de metri pătrați. Două dintre apartamente le dă în chirie de unde a încasat 126,7 mii RON (echivalentul a aproape jumătate de milion de lei moldovenești), iar soțul pentru un apartament dat închirie a avut un venit de 20,4 mii RON (79,7 mii de lei moldovenești).

Anca Dragu are o Mazda 6 cumpărată în 2022.

În anul depunerii declarației pe venit, Anca Dragu avea conturi bancare pe care păstra 857,3 mii RON (echivalentul a 3,3 milioane de lei moldovenești) și 249,6 mii de euro.

Marius Dragu este director la două companii, iar la alta este administrator.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #declaratie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.