Ce avere are Vladimir Putin? Imperiul financiar pe care l-ar deține în realitate

Kremlinul a publicat vineri declarațiile de avere ale administrației prezidențiale, Vladimir Putin figurând în scriptele publice cu venituri modeste, chiar mai mici decât ale angajaților săi. În realitate însă, potrivit evaluărilor independendente, averea lui Putin este una colosală.

Potrivit declarației de avere publicate de Kremlin, Vladimir Putin a avut un venit anual în 2021 de 10,2 milioane de ruble, ceea ce înseamnă în jur de 112.000 de euro, adică nici 10.000 pe lună.

Mai sărac decât subalternul său, Vladimir Medinsky, negociatorul șef al Rusiei cu Ucraina, care a declarat un venit anual de 108 milioane de ruble.

La capitolul proprietăți, Vladimir Putin declară un apartament de 77 de metri pătrați și un garaj de 18 metri pătrați. Are două mașini vechi tip Gaz M21, și o Lada Niva cu remorcă Skif.

Care ar fi în realitate averea lui Vladimir Putin. Opozanții săi vorbesc de 200 de miliarde de dolari

Contestatarii liderului de la Kremlin susțin însă că, în realitate, averea lui Vladimir Putin ar fi în jurul a 200 de miliarde de dolari.
Cifra de 200 de miliarde de dolari a fost avasată de finanțatistul Bill Browder, care, într-o mărturie în Senatul SUA în 2017, a spus că Putin și-a strâns cea mai mare parte a averii după ce un tribunal de la Moscova l-a închis în 2003 pe oligarhul Mihail Hodorkovski.

„După condamnarea lui Hodorkovski, ceilalți oligarhi s-au dus la Putin și l-au întrebat ce trebuie să facă pentru a evita să stea în aceeași celulă cu Hodorkovski. Din cele ce a urmat, se pare că răspunsul lui Putin a fost „50%””, a spus el.

Boris Nemțov, unul dintre cei mai aprigi critici ai lui Vladimir Putin, asasinat în 2015, susținea că președintele Rusiei are 43 de avioane, 700 de mașini și 15 elicoptere, inclusiv o aeronavă cu reacție.

Un imens palat pe malul Mării Negre, evaluat la 1,1 miliarde de euro

Alexei Navalnîi l-a acuzat pe Vladimir Putin este beneficiarul unei vaste proprietăți și a unui palat în apropiere de localitatea rusească Gelendjik, pe malul Mării Negre.
Acest ansamblu foarte luxos este dotat printre altele cu podgorii, o sală de hochei pe gheață și chiar un cazinou. Construcția a fost finanțată, spune opozantul, de apropiați ai președintelui rus, precum directorul Rosneft Igor Secin sau omul de afaceri Ghenadi Timcenko.

Potrivit lui Navalnîi au fost cheltuite 100 de miliarde de ruble (1,12 miliarde euro) pentru construirea acestui complex cu o suprafață totală de 7.000 de hectare, de „39 de ori mai mare ca Monaco”. Oficial, complexul este proprietatea FSB, serviciul secret rusesc.
Complexul ar fi dotat și cu un tunel săpat prin munte care duce la Marea Neagră. În complex fost construită chiar și o biserică. Doar palatul are aproape 18.000 de metri pătrați.

Omul de afaceri rus Arkady Rotenberg a declarat însă că el este cel care deține imensul palat în sudul Rusiei, pe care criticul Kremlinului Aleksei Navalnîi l-a legat de președintele Vladimir Putin.

Tot Navalnîi a susținut că iahtul Șeherezada, evaluat la 700 de milioane de dolari ar fi al lui Vladimir Putin. La fel și iachtul Graceful, evaluat la 100 de milioane de dolari, potrivit NYT.

De asemenea, au fost făcute legături cu Vladimir putin și o proprietate la Monaco, de 4,1 milione de dolari. Aceasta a fost cumpărată printr-o companie pffshore despre care se spune că ar fi a iubitei liderului de la Kremlin. De asemenea, o vilă din sudul Franței este legată de fosta soție a președintelui rus.

#miliardar #avere #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.