Ce efect a avut asupra Europei decizia Ucrainei de a opri utilizarea unei rute majore de tranzit a gazului rusesc

Ucraina a rămas o rută majoră de tranzit pentru gazul rusesc către Europa chiar şi după ca Moscova a lansat ceea ce numeşte o ”operaţiune militară specială”, pe 24 februarie.

Miercuri, 11, mai, după ce Kievul a oprit utilizarea unei rute majore de tranzit, fluxurile de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina au scăzut cu un sfert, potrivit Reuters.

Este prima dată de la invazia Rusiei când exporturile de gaze prin Ucraina sunt perturbate.

Punctul de tranzit închis de Ucraina se ocupă de obicei de aproximativ 8% din fluxurile totale de gaz ruseşti către Europa, deşi statele europene au declarat că încă primesc gaze.

Coridorul Ucrainei trimite în mare parte gaze către Austria, Italia, Slovacia şi alte state est-europene. Gazprom, controlată de Kremlin, care deţine monopolul exporturilor de gaze rusești prin conducte, a declarat că încă trimite gaze către Europa prin Ucraina, dar volumele au scăzut miercuri la 72 de milioane de metri cubi (mcm), de la 95,8 mcm marţi.

Ruta alternativă propusă de Ucraina

GTSOU, compania care operează sistemul de gaze al Ucrainei, a declarat marţi că va suspenda fluxurile prin punctul de tranzit Sohranovka, despre care a spus că a livrat aproape o treime din combustibilul transportat din Rusia către Europa prin Ucraina.

GTSOU a declarat că declară ”forţă majoră”, situaţie invocată atunci când o companie este lovită de ceva care nu poate fi controlat, şi a propus redirecţionarea livrărilor către Europa către o altă rută, punctul de intrare Sudzha, cel mai mare dintre cele două puncte de trecere ale Ucrainei.

Directorul general al GTSOU, Sergi Makogon, a declarat că forţele de ocupaţie ruse au început să ia gaze şi să le trimită în regiunile separatiste susţinute de Rusia din estul Ucrainei. El nu a citat dovezi.

Conducta de gaze prin punctul Sohranovka trece prin regiunea Lugansk din Ucraina, din care o parte este controlată de separatiştii pro-ruşi. Sudzha se află mai la nord-vest.

Compania a precizat că volumele au fost redirecţionate către Sudzha în octombrie 2020, când au fost efectuate reparaţii pe ruta Sohranovka. La acel moment, se spunea că Sudzha manipula 165,1 mcm pe zi, mult mai mult decât fluxurile totale de marţi prin Ucraina, de 95,8 mcm.

”În consecinţă, afirmaţiile că este imposibil să se efectueze transferul fluxurilor de la Sohranovka la punctul Sudzha sunt neadevărate”, a transmis GTSOU.

Reacția Kremlinului

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a rămas angajată în acorduri pentru furnizarea de gaze, atunci când a fost solicitată să comenteze disputa cu Ucraina pe ruta de tranzit.

El a spus că furnizorul de gaze Gazprom nu a primit o notificare prealabilă cu privire la mutarea făcută de Ucraina.

Gazproma declarat că securitatea aprovizionării cu gaze a fost subminată de faptul că Ucraina a închis un punct de intrare pentru tranzitul gazului rusesc în Europa.

Cu cât a crescut prețul gazelor după anunțul Ucrainei

Perturbarea de miercuri a determinat ca preţul de referinţă al gazelor în Europa pentru trimestrul al treilea să crească la 100 de euro pe megawat oră la deschiderea pieţei, înainte de a scădea înapoi.

Preţul este cu peste 250% peste nivelul de acum un an.

Pe lângă coridorul de tranzit al Ucrainei, Europa primeşte şi gaze prin Polonia, prin conducta Yamal-Europe, şi prin conducta Nord Stream 1 de sub Marea Baltică până în Germania.

#conductă #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.