Ce efect a avut asupra Europei decizia Ucrainei de a opri utilizarea unei rute majore de tranzit a gazului rusesc

Ucraina a rămas o rută majoră de tranzit pentru gazul rusesc către Europa chiar şi după ca Moscova a lansat ceea ce numeşte o ”operaţiune militară specială”, pe 24 februarie.

Miercuri, 11, mai, după ce Kievul a oprit utilizarea unei rute majore de tranzit, fluxurile de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina au scăzut cu un sfert, potrivit Reuters.

Este prima dată de la invazia Rusiei când exporturile de gaze prin Ucraina sunt perturbate.

Punctul de tranzit închis de Ucraina se ocupă de obicei de aproximativ 8% din fluxurile totale de gaz ruseşti către Europa, deşi statele europene au declarat că încă primesc gaze.

Coridorul Ucrainei trimite în mare parte gaze către Austria, Italia, Slovacia şi alte state est-europene. Gazprom, controlată de Kremlin, care deţine monopolul exporturilor de gaze rusești prin conducte, a declarat că încă trimite gaze către Europa prin Ucraina, dar volumele au scăzut miercuri la 72 de milioane de metri cubi (mcm), de la 95,8 mcm marţi.

Ruta alternativă propusă de Ucraina

GTSOU, compania care operează sistemul de gaze al Ucrainei, a declarat marţi că va suspenda fluxurile prin punctul de tranzit Sohranovka, despre care a spus că a livrat aproape o treime din combustibilul transportat din Rusia către Europa prin Ucraina.

GTSOU a declarat că declară ”forţă majoră”, situaţie invocată atunci când o companie este lovită de ceva care nu poate fi controlat, şi a propus redirecţionarea livrărilor către Europa către o altă rută, punctul de intrare Sudzha, cel mai mare dintre cele două puncte de trecere ale Ucrainei.

Directorul general al GTSOU, Sergi Makogon, a declarat că forţele de ocupaţie ruse au început să ia gaze şi să le trimită în regiunile separatiste susţinute de Rusia din estul Ucrainei. El nu a citat dovezi.

Conducta de gaze prin punctul Sohranovka trece prin regiunea Lugansk din Ucraina, din care o parte este controlată de separatiştii pro-ruşi. Sudzha se află mai la nord-vest.

Compania a precizat că volumele au fost redirecţionate către Sudzha în octombrie 2020, când au fost efectuate reparaţii pe ruta Sohranovka. La acel moment, se spunea că Sudzha manipula 165,1 mcm pe zi, mult mai mult decât fluxurile totale de marţi prin Ucraina, de 95,8 mcm.

”În consecinţă, afirmaţiile că este imposibil să se efectueze transferul fluxurilor de la Sohranovka la punctul Sudzha sunt neadevărate”, a transmis GTSOU.

Reacția Kremlinului

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a rămas angajată în acorduri pentru furnizarea de gaze, atunci când a fost solicitată să comenteze disputa cu Ucraina pe ruta de tranzit.

El a spus că furnizorul de gaze Gazprom nu a primit o notificare prealabilă cu privire la mutarea făcută de Ucraina.

Gazproma declarat că securitatea aprovizionării cu gaze a fost subminată de faptul că Ucraina a închis un punct de intrare pentru tranzitul gazului rusesc în Europa.

Cu cât a crescut prețul gazelor după anunțul Ucrainei

Perturbarea de miercuri a determinat ca preţul de referinţă al gazelor în Europa pentru trimestrul al treilea să crească la 100 de euro pe megawat oră la deschiderea pieţei, înainte de a scădea înapoi.

Preţul este cu peste 250% peste nivelul de acum un an.

Pe lângă coridorul de tranzit al Ucrainei, Europa primeşte şi gaze prin Polonia, prin conducta Yamal-Europe, şi prin conducta Nord Stream 1 de sub Marea Baltică până în Germania.

#conductă #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.