Ce efect a avut asupra Europei decizia Ucrainei de a opri utilizarea unei rute majore de tranzit a gazului rusesc

Ucraina a rămas o rută majoră de tranzit pentru gazul rusesc către Europa chiar şi după ca Moscova a lansat ceea ce numeşte o ”operaţiune militară specială”, pe 24 februarie.

Miercuri, 11, mai, după ce Kievul a oprit utilizarea unei rute majore de tranzit, fluxurile de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina au scăzut cu un sfert, potrivit Reuters.

Este prima dată de la invazia Rusiei când exporturile de gaze prin Ucraina sunt perturbate.

Punctul de tranzit închis de Ucraina se ocupă de obicei de aproximativ 8% din fluxurile totale de gaz ruseşti către Europa, deşi statele europene au declarat că încă primesc gaze.

Coridorul Ucrainei trimite în mare parte gaze către Austria, Italia, Slovacia şi alte state est-europene. Gazprom, controlată de Kremlin, care deţine monopolul exporturilor de gaze rusești prin conducte, a declarat că încă trimite gaze către Europa prin Ucraina, dar volumele au scăzut miercuri la 72 de milioane de metri cubi (mcm), de la 95,8 mcm marţi.

Ruta alternativă propusă de Ucraina

GTSOU, compania care operează sistemul de gaze al Ucrainei, a declarat marţi că va suspenda fluxurile prin punctul de tranzit Sohranovka, despre care a spus că a livrat aproape o treime din combustibilul transportat din Rusia către Europa prin Ucraina.

GTSOU a declarat că declară ”forţă majoră”, situaţie invocată atunci când o companie este lovită de ceva care nu poate fi controlat, şi a propus redirecţionarea livrărilor către Europa către o altă rută, punctul de intrare Sudzha, cel mai mare dintre cele două puncte de trecere ale Ucrainei.

Directorul general al GTSOU, Sergi Makogon, a declarat că forţele de ocupaţie ruse au început să ia gaze şi să le trimită în regiunile separatiste susţinute de Rusia din estul Ucrainei. El nu a citat dovezi.

Conducta de gaze prin punctul Sohranovka trece prin regiunea Lugansk din Ucraina, din care o parte este controlată de separatiştii pro-ruşi. Sudzha se află mai la nord-vest.

Compania a precizat că volumele au fost redirecţionate către Sudzha în octombrie 2020, când au fost efectuate reparaţii pe ruta Sohranovka. La acel moment, se spunea că Sudzha manipula 165,1 mcm pe zi, mult mai mult decât fluxurile totale de marţi prin Ucraina, de 95,8 mcm.

”În consecinţă, afirmaţiile că este imposibil să se efectueze transferul fluxurilor de la Sohranovka la punctul Sudzha sunt neadevărate”, a transmis GTSOU.

Reacția Kremlinului

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a rămas angajată în acorduri pentru furnizarea de gaze, atunci când a fost solicitată să comenteze disputa cu Ucraina pe ruta de tranzit.

El a spus că furnizorul de gaze Gazprom nu a primit o notificare prealabilă cu privire la mutarea făcută de Ucraina.

Gazproma declarat că securitatea aprovizionării cu gaze a fost subminată de faptul că Ucraina a închis un punct de intrare pentru tranzitul gazului rusesc în Europa.

Cu cât a crescut prețul gazelor după anunțul Ucrainei

Perturbarea de miercuri a determinat ca preţul de referinţă al gazelor în Europa pentru trimestrul al treilea să crească la 100 de euro pe megawat oră la deschiderea pieţei, înainte de a scădea înapoi.

Preţul este cu peste 250% peste nivelul de acum un an.

Pe lângă coridorul de tranzit al Ucrainei, Europa primeşte şi gaze prin Polonia, prin conducta Yamal-Europe, şi prin conducta Nord Stream 1 de sub Marea Baltică până în Germania.

#conductă #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

50 de companii moldovenești și-au prezentat produsele și serviciile în cadrul unei expoziții, lansate vineri, 7 noiembrie, la Palas Iași, care a adus în prim-plan vinuri, textile, produse alimentare procesate, obiecte de artizanat și alte produse reprezentative pentru economia moldovenească. În cadrul acesteia a fost organizat și Forumul de Afaceri România – Republica Moldova, dedicat identificării de noi oportunități de colaborare economică între antreprenorii de pe ambele maluri ale Prutului.

Evenimentul a beneficiat de prezența mai multor oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri.

„Invităm vizitatorii să descopere diversitatea produselor noastre, inovația și oportunitățile de colaborare bilaterală. Mulțumim partenerilor care ne sprijină constant”, a declarat Sergiu Harea, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Paul Butnariu, președintele Camerei de Comerț Iași, a remarcat interesul tot mai mare pentru produsele moldovenești și nevoia de relații economice durabile, în timp ce ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a remarcat că ”Republica Moldova este un spațiu european cu oameni harnici”.

”Vinurile și talentul tinerilor moldoveni sunt apreciate dincolo de granițele românești. Evenimentul de astăzi confirmă că suntem împreună în căutarea soluțiilor la provocările comune”, a precizat diplomatul român.

La rândul său, Ion Coșieru, consulul general al Republicii Moldova la Iași, a amintit continuitatea parteneriatelor bilaterale inițiate încă din 2016: „La Iași se întâlnesc tradiția, inovația și prietenia. Expoziția din acest an completează conceptul lansat în 2016 și creează continuitate în parteneriatele bilaterale.”

Totodată, Petru Movilă, consilier al Primarului Iași, a afirmat sprijinul administrației locale pentru antreprenori și interesul de a promova produse inovative în viitoarele ediții.

Expoziția este deschisă publicului între 7 și 9 noiembrie, în intervalul 10:00–22:00, oferind vizitatorilor ocazia să descopere calitatea, prospețimea și inovația produselor moldovenești.