Ce efect a avut asupra Europei decizia Ucrainei de a opri utilizarea unei rute majore de tranzit a gazului rusesc

Ucraina a rămas o rută majoră de tranzit pentru gazul rusesc către Europa chiar şi după ca Moscova a lansat ceea ce numeşte o ”operaţiune militară specială”, pe 24 februarie.

Miercuri, 11, mai, după ce Kievul a oprit utilizarea unei rute majore de tranzit, fluxurile de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina au scăzut cu un sfert, potrivit Reuters.

Este prima dată de la invazia Rusiei când exporturile de gaze prin Ucraina sunt perturbate.

Punctul de tranzit închis de Ucraina se ocupă de obicei de aproximativ 8% din fluxurile totale de gaz ruseşti către Europa, deşi statele europene au declarat că încă primesc gaze.

Coridorul Ucrainei trimite în mare parte gaze către Austria, Italia, Slovacia şi alte state est-europene. Gazprom, controlată de Kremlin, care deţine monopolul exporturilor de gaze rusești prin conducte, a declarat că încă trimite gaze către Europa prin Ucraina, dar volumele au scăzut miercuri la 72 de milioane de metri cubi (mcm), de la 95,8 mcm marţi.

Ruta alternativă propusă de Ucraina

GTSOU, compania care operează sistemul de gaze al Ucrainei, a declarat marţi că va suspenda fluxurile prin punctul de tranzit Sohranovka, despre care a spus că a livrat aproape o treime din combustibilul transportat din Rusia către Europa prin Ucraina.

GTSOU a declarat că declară ”forţă majoră”, situaţie invocată atunci când o companie este lovită de ceva care nu poate fi controlat, şi a propus redirecţionarea livrărilor către Europa către o altă rută, punctul de intrare Sudzha, cel mai mare dintre cele două puncte de trecere ale Ucrainei.

Directorul general al GTSOU, Sergi Makogon, a declarat că forţele de ocupaţie ruse au început să ia gaze şi să le trimită în regiunile separatiste susţinute de Rusia din estul Ucrainei. El nu a citat dovezi.

Conducta de gaze prin punctul Sohranovka trece prin regiunea Lugansk din Ucraina, din care o parte este controlată de separatiştii pro-ruşi. Sudzha se află mai la nord-vest.

Compania a precizat că volumele au fost redirecţionate către Sudzha în octombrie 2020, când au fost efectuate reparaţii pe ruta Sohranovka. La acel moment, se spunea că Sudzha manipula 165,1 mcm pe zi, mult mai mult decât fluxurile totale de marţi prin Ucraina, de 95,8 mcm.

”În consecinţă, afirmaţiile că este imposibil să se efectueze transferul fluxurilor de la Sohranovka la punctul Sudzha sunt neadevărate”, a transmis GTSOU.

Reacția Kremlinului

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a rămas angajată în acorduri pentru furnizarea de gaze, atunci când a fost solicitată să comenteze disputa cu Ucraina pe ruta de tranzit.

El a spus că furnizorul de gaze Gazprom nu a primit o notificare prealabilă cu privire la mutarea făcută de Ucraina.

Gazproma declarat că securitatea aprovizionării cu gaze a fost subminată de faptul că Ucraina a închis un punct de intrare pentru tranzitul gazului rusesc în Europa.

Cu cât a crescut prețul gazelor după anunțul Ucrainei

Perturbarea de miercuri a determinat ca preţul de referinţă al gazelor în Europa pentru trimestrul al treilea să crească la 100 de euro pe megawat oră la deschiderea pieţei, înainte de a scădea înapoi.

Preţul este cu peste 250% peste nivelul de acum un an.

Pe lângă coridorul de tranzit al Ucrainei, Europa primeşte şi gaze prin Polonia, prin conducta Yamal-Europe, şi prin conducta Nord Stream 1 de sub Marea Baltică până în Germania.

#conductă #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă de stat a Rusiei a ajuns la 61,97 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani, potrivit datelor publicate de Ministerul rus al Finanțelor.

Nivelul înregistrat la 1 februarie depășește pragul de 60 de miliarde de dolari pentru prima dată în ultimele două decenii. Potrivit statisticilor oficiale, precedentul record a fost consemnat în 2006, când datoria externă de stat a ajuns la 76,5 miliarde de dolari. Un an mai târziu, aceasta a scăzut la 52 de miliarde de dolari și, timp de 20 de ani, nu a mai depășit pragul de 60 de miliarde.

La sfârșitul anului trecut, premierul rus Mihail Mișustin declara că datoria externă a Rusiei se numără printre cele mai reduse din rândul țărilor dezvoltate, ceea ce ar permite finanțarea unor proiecte de dezvoltare tehnologică și socială.

De asemenea, ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, afirma în decembrie că datoria externă nu ar trebui să depășească 20% din Produsul Intern Brut și că nivelul actual reprezintă „un avantaj pentru economie”.

În paralel, Banca Centrală a Rusiei a anunțat că datoria externă totală a Federației Ruse – care include atât obligațiile statului, cât și pe cele ale sectorului privat – a ajuns la 319,8 miliarde de dolari la 1 ianuarie 2026. Aceasta este cu 30 de miliarde de dolari mai mare decât în 2025, marcând o creștere de 10,4%.

Autoritatea de reglementare a explicat că evoluția indicatorului a fost determinată în principal de reevaluarea pozitivă a angajamentelor din alte sectoare și din sistemul bancar, pe fondul aprecierii rublei și al atractivității finanțării prin datorii.

Datoria externă de stat reflectă obligațiile guvernului față de creditorii străini, în timp ce datoria externă totală include și împrumuturile contractate de companii și instituții private.