Ce este bomba cu dispersie, arma interzisă pe care Ucraina o va primi

Ce sunt muniţiile cu dispersie?

Muniţiile cu dispersie sunt o metodă de lansare a unui număr mare de mici bombe de la o rachetă, o rachetă sau un obuz de artilerie care le împrăştie în zbor pe o suprafaţă mare.

Acestea sunt destinate să explodeze la impact, dar o proporţie semnificativă dintre ele sunt „ratate”, ceea ce înseamnă că nu explodează iniţial – acest lucru se întâmplă mai ales dacă aterizează pe un teren umed sau moale, scrie BBC.

Ele pot exploda ulterior, la o dată ulterioară, când sunt activate de mişcări umane, ucigând sau mutilând victima.

Din punct de vedere militar, acestea pot fi îngrozitor de eficiente atunci când sunt folosite împotriva trupelor terestre aflate în tranşee şi poziţii fortificate, făcând ca zone mari să devină prea periculoase până când nu sunt curăţate cu grijă.

De ce sunt interzise?

Peste 100 de ţări, inclusiv Regatul Unit, Franţa şi Germania, au semnat un tratat internaţional – Convenţia privind muniţiile cu dispersie – care interzice utilizarea sau stocarea acestor arme din cauza efectului lor asupra populaţiei civile.

Copiii sunt în mod special predispuşi la rănire, deoarece bombele pot semăna cu o jucărie mică lăsată într-o zonă rezidenţială sau agricolă şi sunt adesea atinse din curiozitate.

Grupurile pentru drepturile omului au descris muniţiile cu dispersie ca fiind „abominabile” şi chiar o crimă de război.

De ce le cere Ucraina?

Atât Rusia, cât şi Ucraina folosesc muniţii cu dispersie de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în februarie 2022.

Niciuna dintre ele nu a semnat tratatul care le interzice. Nici SUA, dar aceasta a criticat anterior utilizarea extinsă a armelor de către Rusia.

Se pare că muniţiile cu dispersie ruseşti au o „rată de ratare” de 40%, ceea ce înseamnă că un număr mare rămâne un pericol pe teren.

Forţele ucrainene se confruntă cu o criză de obuze de artilerie, în mare parte pentru că, la fel ca şi ruşii, le consumă într-un ritm extraordinar de ridicat, iar aliaţii occidentali nu le pot înlocui în ritmul în care sunt cerute, potrivit BBC.

În fronturile de luptă în mare parte statice şi măcinate din sudul şi estul Ucrainei, artileria a devenit o armă cheie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.