Ce este bomba cu dispersie, arma interzisă pe care Ucraina o va primi

Statele Unite au anunţat că răspund unei solicitări ucrainene de a furniza controversate muniţii cu dispersie. Anunţul a stârnit critici intense din partea grupurilor pentru drepturile omului, deoarece arma este interzisă de peste 100 de ţări.

Ce sunt muniţiile cu dispersie?

Muniţiile cu dispersie sunt o metodă de lansare a unui număr mare de mici bombe de la o rachetă, o rachetă sau un obuz de artilerie care le împrăştie în zbor pe o suprafaţă mare.

Acestea sunt destinate să explodeze la impact, dar o proporţie semnificativă dintre ele sunt „ratate”, ceea ce înseamnă că nu explodează iniţial – acest lucru se întâmplă mai ales dacă aterizează pe un teren umed sau moale, scrie BBC.

Ele pot exploda ulterior, la o dată ulterioară, când sunt activate de mişcări umane, ucigând sau mutilând victima.

Din punct de vedere militar, acestea pot fi îngrozitor de eficiente atunci când sunt folosite împotriva trupelor terestre aflate în tranşee şi poziţii fortificate, făcând ca zone mari să devină prea periculoase până când nu sunt curăţate cu grijă.

De ce sunt interzise?

Peste 100 de ţări, inclusiv Regatul Unit, Franţa şi Germania, au semnat un tratat internaţional – Convenţia privind muniţiile cu dispersie – care interzice utilizarea sau stocarea acestor arme din cauza efectului lor asupra populaţiei civile.

Copiii sunt în mod special predispuşi la rănire, deoarece bombele pot semăna cu o jucărie mică lăsată într-o zonă rezidenţială sau agricolă şi sunt adesea atinse din curiozitate.

Grupurile pentru drepturile omului au descris muniţiile cu dispersie ca fiind „abominabile” şi chiar o crimă de război.

De ce le cere Ucraina?

Atât Rusia, cât şi Ucraina folosesc muniţii cu dispersie de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, în februarie 2022.

Niciuna dintre ele nu a semnat tratatul care le interzice. Nici SUA, dar aceasta a criticat anterior utilizarea extinsă a armelor de către Rusia.

Se pare că muniţiile cu dispersie ruseşti au o „rată de ratare” de 40%, ceea ce înseamnă că un număr mare rămâne un pericol pe teren.

Forţele ucrainene se confruntă cu o criză de obuze de artilerie, în mare parte pentru că, la fel ca şi ruşii, le consumă într-un ritm extraordinar de ridicat, iar aliaţii occidentali nu le pot înlocui în ritmul în care sunt cerute, potrivit BBC.

În fronturile de luptă în mare parte statice şi măcinate din sudul şi estul Ucrainei, artileria a devenit o armă cheie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dispersie #Bomba #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.