Ce este gândirea flexibilă și de ce antreprenorii trebuie să o implementeze. Cum o dezvolți

Gândirea flexibilă este indispensabilă pentru a avea succes în momente dificile.

Gândirea flexibilă este capacitatea de a evalua faptele și circumstanțele existente și de a schimba ceva în strategia de comportament pentru a prospera în aceste circumstanțe. Acest tip de gândire poate fi definit și ca abilitatea de a profita de moment, de a învăța din eșec și de a schimba cursul pentru a merge mai departe. S-ar putea spune chiar că este o abilitate cheie pentru lideri. Vă permite să luați decizii bune și să faceți față problemelor complexe.

Gândirea flexibilă este compusă din 4 componente de bază:

1. Capacitatea de a anticipa viitoarele nevoi, tendințe și oportunități.

2. Abilitatea de a formula aceste nevoi pentru ca echipa să le înțeleagă.

3. Adaptarea la noi condiții, ceea ce duce la învățarea constantă și ajustarea acțiunilor lor.

4. Transparența luării deciziilor și deschiderea către feedback.

Beneficiile gândirii flexibile:

Nimic nu durează la nesfârșit. Vremurile se schimbă, iar companiile se schimbă odată cu ele. Pentru a fi un antreprenor de succes, trebuie să vă adaptați. Această abilitate este deosebit de valoroasă în timpul crizelor, când situația devine incertă și volatilă, nu există suficiente informații și este necesar un răspuns rapid.

Pentru a lua decizia corectă într-o perioadă dificilă, aveți nevoie de capacitatea de a vă „îndepărta” de circumstanțele în care vă aflați și de a privi totul de departe. Autorul conducerii Ronald Heifetz îl numește „a urca pe balcon și a-i privi pe dansatori de sus”. Această tehnică vă ajută să creați distanță între dvs. și situație și să înțelegeți ce se întâmplă în afara câmpului vizual normal.

Problema este că crearea acestei distanțe într-o situație de criză pare deseori imposibilă. Când vă confruntați cu noi dificultăți în fiecare zi, vă scufundați complet în lupta cu ele și nu vedeți altceva. Dar tocmai atunci este deosebit de important să nu te bazezi pe abordări vechi, ci să cauți noi căi.

Cum dezvolți gândirea flexibilă?

1. Fii atât participant, cât și observator

După cum spune Heifetz, conducerea este arta improvizației. Un antreprenor trebuie să se întoarcă constant de la „balcon” la „ringul de dans” și să revină, lună de lună, an de an. Pentru că într-o zi planul de acțiune pe care l-ați ales poate funcționa, iar a doua zi puteți găsi consecințe neprevăzute ale deciziilor pe care le-ți luat și va trebui să începeți de la căpat, cu un alt plan.

Oprește-te periodic și privește în jurul tău. Urmărește și ascultă. Dacă vă concentrați prea mult pe strategiile din trecut, veți pierde șansa de a deveni inovativ.

2. Evaluează constant rezultatele acțiunilor tale

Acesta oferă posibilitatea de a vă ajusta următorii pași, ceea ce este deosebit de important pentru gândirea flexibilă. De exemplu, în timpul pandemiei coronavirusului, mulți au trecut la munca la distanță, respectiv condițiile și nevoile angajaților s-au schimbat. Într-o astfel de situație, este mai important ca niciodată să monitorizăm modul în care reacționează la noile abordări de lucru și să reconstruiască în funcție de rezultatele observației.

Evaluându-vă în mod regulat acțiunile și rezultatele, vă adaptați mai repede la condițiile în schimbare.

3. Recunoaște greșelile și învață din ele

În perioadele dificile, majoritatea nu-și asumă dificultățile cu care se confruntă compania și o transferă pe altcineva. Dacă credeți că greșelile reflectă doar lipsa de experiență, nu lipsa de abilități, acestea nu vă vor opri, ci vor fi o oportunitate de a crește și de a deveni mai buni.

Fii deschis, răspunde la întrebări, admite că ai greșit, cere iertare – aceasta nu înseamnă să fii slab, din contra te va ajuta să devii mai bun și mai de încredere.

4. Construiește încredere în echipă

Discutați deschis cu membrii echipei despre care dintre metodele alese funcționează și care nu. Acesta este secretul colaborării de succes, care, în același timp, va ajuta la identificarea modalităților de rezolvare a problemelor complexe.

Nu vă fie teamă să recunoașteți că unele dintre decizii nu au fost perfecte. Francitatea creează siguranță psihologică și comportament de învățare în echipe. Un mediu sigur din punct de vedere psihologic este vital pentru un răspuns eficient la o criză. În acest mediu, angajații știu că la locul de muncă pot exprima idei, pune întrebări, împărtăși îngrijorări și admite greșeli. Și știu că contribuția lor este apreciată.

Ascultând punctele de vedere ale altor persoane, puteți crea distanța necesară pentru a vedea situația din exterior.

#gândire #dezvoltare personală #flexibil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.