Ce este gândirea flexibilă și de ce antreprenorii trebuie să o implementeze. Cum o dezvolți

Gândirea flexibilă este indispensabilă pentru a avea succes în momente dificile.

Gândirea flexibilă este capacitatea de a evalua faptele și circumstanțele existente și de a schimba ceva în strategia de comportament pentru a prospera în aceste circumstanțe. Acest tip de gândire poate fi definit și ca abilitatea de a profita de moment, de a învăța din eșec și de a schimba cursul pentru a merge mai departe. S-ar putea spune chiar că este o abilitate cheie pentru lideri. Vă permite să luați decizii bune și să faceți față problemelor complexe.

Gândirea flexibilă este compusă din 4 componente de bază:

1. Capacitatea de a anticipa viitoarele nevoi, tendințe și oportunități.

2. Abilitatea de a formula aceste nevoi pentru ca echipa să le înțeleagă.

3. Adaptarea la noi condiții, ceea ce duce la învățarea constantă și ajustarea acțiunilor lor.

4. Transparența luării deciziilor și deschiderea către feedback.

Beneficiile gândirii flexibile:

Nimic nu durează la nesfârșit. Vremurile se schimbă, iar companiile se schimbă odată cu ele. Pentru a fi un antreprenor de succes, trebuie să vă adaptați. Această abilitate este deosebit de valoroasă în timpul crizelor, când situația devine incertă și volatilă, nu există suficiente informații și este necesar un răspuns rapid.

Pentru a lua decizia corectă într-o perioadă dificilă, aveți nevoie de capacitatea de a vă „îndepărta” de circumstanțele în care vă aflați și de a privi totul de departe. Autorul conducerii Ronald Heifetz îl numește „a urca pe balcon și a-i privi pe dansatori de sus”. Această tehnică vă ajută să creați distanță între dvs. și situație și să înțelegeți ce se întâmplă în afara câmpului vizual normal.

Problema este că crearea acestei distanțe într-o situație de criză pare deseori imposibilă. Când vă confruntați cu noi dificultăți în fiecare zi, vă scufundați complet în lupta cu ele și nu vedeți altceva. Dar tocmai atunci este deosebit de important să nu te bazezi pe abordări vechi, ci să cauți noi căi.

Cum dezvolți gândirea flexibilă?

1. Fii atât participant, cât și observator

După cum spune Heifetz, conducerea este arta improvizației. Un antreprenor trebuie să se întoarcă constant de la „balcon” la „ringul de dans” și să revină, lună de lună, an de an. Pentru că într-o zi planul de acțiune pe care l-ați ales poate funcționa, iar a doua zi puteți găsi consecințe neprevăzute ale deciziilor pe care le-ți luat și va trebui să începeți de la căpat, cu un alt plan.

Oprește-te periodic și privește în jurul tău. Urmărește și ascultă. Dacă vă concentrați prea mult pe strategiile din trecut, veți pierde șansa de a deveni inovativ.

2. Evaluează constant rezultatele acțiunilor tale

Acesta oferă posibilitatea de a vă ajusta următorii pași, ceea ce este deosebit de important pentru gândirea flexibilă. De exemplu, în timpul pandemiei coronavirusului, mulți au trecut la munca la distanță, respectiv condițiile și nevoile angajaților s-au schimbat. Într-o astfel de situație, este mai important ca niciodată să monitorizăm modul în care reacționează la noile abordări de lucru și să reconstruiască în funcție de rezultatele observației.

Evaluându-vă în mod regulat acțiunile și rezultatele, vă adaptați mai repede la condițiile în schimbare.

3. Recunoaște greșelile și învață din ele

În perioadele dificile, majoritatea nu-și asumă dificultățile cu care se confruntă compania și o transferă pe altcineva. Dacă credeți că greșelile reflectă doar lipsa de experiență, nu lipsa de abilități, acestea nu vă vor opri, ci vor fi o oportunitate de a crește și de a deveni mai buni.

Fii deschis, răspunde la întrebări, admite că ai greșit, cere iertare – aceasta nu înseamnă să fii slab, din contra te va ajuta să devii mai bun și mai de încredere.

4. Construiește încredere în echipă

Discutați deschis cu membrii echipei despre care dintre metodele alese funcționează și care nu. Acesta este secretul colaborării de succes, care, în același timp, va ajuta la identificarea modalităților de rezolvare a problemelor complexe.

Nu vă fie teamă să recunoașteți că unele dintre decizii nu au fost perfecte. Francitatea creează siguranță psihologică și comportament de învățare în echipe. Un mediu sigur din punct de vedere psihologic este vital pentru un răspuns eficient la o criză. În acest mediu, angajații știu că la locul de muncă pot exprima idei, pune întrebări, împărtăși îngrijorări și admite greșeli. Și știu că contribuția lor este apreciată.

Ascultând punctele de vedere ale altor persoane, puteți crea distanța necesară pentru a vedea situația din exterior.

#gândire #dezvoltare personală #flexibil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a încasat la bugetul public național aproximativ 2,67 miliarde de lei în perioada 20–24 iulie. De la începutul anului, încasările administrate de Fisc au ajuns la circa 49,4 miliarde de lei, cu 5,1 miliarde de lei sau 11,4% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Cea mai mare sumă a ajuns la bugetul de stat, care a acumulat 20,246 miliarde de lei, față de 17,957 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea este de aproape 2,29 miliarde de lei sau 12,8%.

La bugetele locale au ajuns 5,806 miliarde de lei, cu aproximativ 598,2 milioane de lei sau 11,5% mai mult decât anul trecut. Bugetul asigurărilor sociale de stat a acumulat 17,454 miliarde de lei, în creștere cu 1,611 miliarde de lei sau 10,2%, iar fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală au primit 5,892 miliarde de lei, cu aproximativ 561,7 milioane de lei sau 10,5% mai mult.

În același timp, controalele efectuate de Fisc au dus la calcularea unor obligații suplimentare la buget de 21,5 milioane de lei. Din suma totală stabilită suplimentar, 15,3 milioane de lei reprezintă impozite, taxe, majorări de întârziere și alte plăți, iar 6,2 milioane de lei – amenzi.

Tot în aceste cinci zile au fost întocmite 240 de procese-verbale contravenționale, fiind aplicate amenzi în valoare de 333 de mii de lei. În paralel, au fost emise 50 de decizii privind restituirea TVA, iar suma acceptată spre rambursare din buget a fost de 45 de milioane de lei.

Fiscul a recuperat și 31,18 milioane de lei prin măsuri de executare silită aplicate contribuabililor cu datorii. Din această sumă, 30,42 milioane de lei au fost încasate din conturile bancare ale restanțierilor, iar 760 de mii de lei – din casieriile acestora. Separat, în urma acțiunilor preliminare întreprinse de SFS, au fost achitate restanțe față de buget de 12,49 milioane de lei.