Ce este gândirea flexibilă și de ce antreprenorii trebuie să o implementeze. Cum o dezvolți

Gândirea flexibilă este indispensabilă pentru a avea succes în momente dificile.

Gândirea flexibilă este capacitatea de a evalua faptele și circumstanțele existente și de a schimba ceva în strategia de comportament pentru a prospera în aceste circumstanțe. Acest tip de gândire poate fi definit și ca abilitatea de a profita de moment, de a învăța din eșec și de a schimba cursul pentru a merge mai departe. S-ar putea spune chiar că este o abilitate cheie pentru lideri. Vă permite să luați decizii bune și să faceți față problemelor complexe.

Gândirea flexibilă este compusă din 4 componente de bază:

1. Capacitatea de a anticipa viitoarele nevoi, tendințe și oportunități.

2. Abilitatea de a formula aceste nevoi pentru ca echipa să le înțeleagă.

3. Adaptarea la noi condiții, ceea ce duce la învățarea constantă și ajustarea acțiunilor lor.

4. Transparența luării deciziilor și deschiderea către feedback.

Beneficiile gândirii flexibile:

Nimic nu durează la nesfârșit. Vremurile se schimbă, iar companiile se schimbă odată cu ele. Pentru a fi un antreprenor de succes, trebuie să vă adaptați. Această abilitate este deosebit de valoroasă în timpul crizelor, când situația devine incertă și volatilă, nu există suficiente informații și este necesar un răspuns rapid.

Pentru a lua decizia corectă într-o perioadă dificilă, aveți nevoie de capacitatea de a vă „îndepărta” de circumstanțele în care vă aflați și de a privi totul de departe. Autorul conducerii Ronald Heifetz îl numește „a urca pe balcon și a-i privi pe dansatori de sus”. Această tehnică vă ajută să creați distanță între dvs. și situație și să înțelegeți ce se întâmplă în afara câmpului vizual normal.

Problema este că crearea acestei distanțe într-o situație de criză pare deseori imposibilă. Când vă confruntați cu noi dificultăți în fiecare zi, vă scufundați complet în lupta cu ele și nu vedeți altceva. Dar tocmai atunci este deosebit de important să nu te bazezi pe abordări vechi, ci să cauți noi căi.

Cum dezvolți gândirea flexibilă?

1. Fii atât participant, cât și observator

După cum spune Heifetz, conducerea este arta improvizației. Un antreprenor trebuie să se întoarcă constant de la „balcon” la „ringul de dans” și să revină, lună de lună, an de an. Pentru că într-o zi planul de acțiune pe care l-ați ales poate funcționa, iar a doua zi puteți găsi consecințe neprevăzute ale deciziilor pe care le-ți luat și va trebui să începeți de la căpat, cu un alt plan.

Oprește-te periodic și privește în jurul tău. Urmărește și ascultă. Dacă vă concentrați prea mult pe strategiile din trecut, veți pierde șansa de a deveni inovativ.

2. Evaluează constant rezultatele acțiunilor tale

Acesta oferă posibilitatea de a vă ajusta următorii pași, ceea ce este deosebit de important pentru gândirea flexibilă. De exemplu, în timpul pandemiei coronavirusului, mulți au trecut la munca la distanță, respectiv condițiile și nevoile angajaților s-au schimbat. Într-o astfel de situație, este mai important ca niciodată să monitorizăm modul în care reacționează la noile abordări de lucru și să reconstruiască în funcție de rezultatele observației.

Evaluându-vă în mod regulat acțiunile și rezultatele, vă adaptați mai repede la condițiile în schimbare.

3. Recunoaște greșelile și învață din ele

În perioadele dificile, majoritatea nu-și asumă dificultățile cu care se confruntă compania și o transferă pe altcineva. Dacă credeți că greșelile reflectă doar lipsa de experiență, nu lipsa de abilități, acestea nu vă vor opri, ci vor fi o oportunitate de a crește și de a deveni mai buni.

Fii deschis, răspunde la întrebări, admite că ai greșit, cere iertare – aceasta nu înseamnă să fii slab, din contra te va ajuta să devii mai bun și mai de încredere.

4. Construiește încredere în echipă

Discutați deschis cu membrii echipei despre care dintre metodele alese funcționează și care nu. Acesta este secretul colaborării de succes, care, în același timp, va ajuta la identificarea modalităților de rezolvare a problemelor complexe.

Nu vă fie teamă să recunoașteți că unele dintre decizii nu au fost perfecte. Francitatea creează siguranță psihologică și comportament de învățare în echipe. Un mediu sigur din punct de vedere psihologic este vital pentru un răspuns eficient la o criză. În acest mediu, angajații știu că la locul de muncă pot exprima idei, pune întrebări, împărtăși îngrijorări și admite greșeli. Și știu că contribuția lor este apreciată.

Ascultând punctele de vedere ale altor persoane, puteți crea distanța necesară pentru a vedea situația din exterior.

#gândire #dezvoltare personală #flexibil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.