Ce este gândirea flexibilă și de ce antreprenorii trebuie să o implementeze. Cum o dezvolți

Gândirea flexibilă este indispensabilă pentru a avea succes în momente dificile.

Gândirea flexibilă este capacitatea de a evalua faptele și circumstanțele existente și de a schimba ceva în strategia de comportament pentru a prospera în aceste circumstanțe. Acest tip de gândire poate fi definit și ca abilitatea de a profita de moment, de a învăța din eșec și de a schimba cursul pentru a merge mai departe. S-ar putea spune chiar că este o abilitate cheie pentru lideri. Vă permite să luați decizii bune și să faceți față problemelor complexe.

Gândirea flexibilă este compusă din 4 componente de bază:

1. Capacitatea de a anticipa viitoarele nevoi, tendințe și oportunități.

2. Abilitatea de a formula aceste nevoi pentru ca echipa să le înțeleagă.

3. Adaptarea la noi condiții, ceea ce duce la învățarea constantă și ajustarea acțiunilor lor.

4. Transparența luării deciziilor și deschiderea către feedback.

Beneficiile gândirii flexibile:

Nimic nu durează la nesfârșit. Vremurile se schimbă, iar companiile se schimbă odată cu ele. Pentru a fi un antreprenor de succes, trebuie să vă adaptați. Această abilitate este deosebit de valoroasă în timpul crizelor, când situația devine incertă și volatilă, nu există suficiente informații și este necesar un răspuns rapid.

Pentru a lua decizia corectă într-o perioadă dificilă, aveți nevoie de capacitatea de a vă „îndepărta” de circumstanțele în care vă aflați și de a privi totul de departe. Autorul conducerii Ronald Heifetz îl numește „a urca pe balcon și a-i privi pe dansatori de sus”. Această tehnică vă ajută să creați distanță între dvs. și situație și să înțelegeți ce se întâmplă în afara câmpului vizual normal.

Problema este că crearea acestei distanțe într-o situație de criză pare deseori imposibilă. Când vă confruntați cu noi dificultăți în fiecare zi, vă scufundați complet în lupta cu ele și nu vedeți altceva. Dar tocmai atunci este deosebit de important să nu te bazezi pe abordări vechi, ci să cauți noi căi.

Cum dezvolți gândirea flexibilă?

1. Fii atât participant, cât și observator

După cum spune Heifetz, conducerea este arta improvizației. Un antreprenor trebuie să se întoarcă constant de la „balcon” la „ringul de dans” și să revină, lună de lună, an de an. Pentru că într-o zi planul de acțiune pe care l-ați ales poate funcționa, iar a doua zi puteți găsi consecințe neprevăzute ale deciziilor pe care le-ți luat și va trebui să începeți de la căpat, cu un alt plan.

Oprește-te periodic și privește în jurul tău. Urmărește și ascultă. Dacă vă concentrați prea mult pe strategiile din trecut, veți pierde șansa de a deveni inovativ.

2. Evaluează constant rezultatele acțiunilor tale

Acesta oferă posibilitatea de a vă ajusta următorii pași, ceea ce este deosebit de important pentru gândirea flexibilă. De exemplu, în timpul pandemiei coronavirusului, mulți au trecut la munca la distanță, respectiv condițiile și nevoile angajaților s-au schimbat. Într-o astfel de situație, este mai important ca niciodată să monitorizăm modul în care reacționează la noile abordări de lucru și să reconstruiască în funcție de rezultatele observației.

Evaluându-vă în mod regulat acțiunile și rezultatele, vă adaptați mai repede la condițiile în schimbare.

3. Recunoaște greșelile și învață din ele

În perioadele dificile, majoritatea nu-și asumă dificultățile cu care se confruntă compania și o transferă pe altcineva. Dacă credeți că greșelile reflectă doar lipsa de experiență, nu lipsa de abilități, acestea nu vă vor opri, ci vor fi o oportunitate de a crește și de a deveni mai buni.

Fii deschis, răspunde la întrebări, admite că ai greșit, cere iertare – aceasta nu înseamnă să fii slab, din contra te va ajuta să devii mai bun și mai de încredere.

4. Construiește încredere în echipă

Discutați deschis cu membrii echipei despre care dintre metodele alese funcționează și care nu. Acesta este secretul colaborării de succes, care, în același timp, va ajuta la identificarea modalităților de rezolvare a problemelor complexe.

Nu vă fie teamă să recunoașteți că unele dintre decizii nu au fost perfecte. Francitatea creează siguranță psihologică și comportament de învățare în echipe. Un mediu sigur din punct de vedere psihologic este vital pentru un răspuns eficient la o criză. În acest mediu, angajații știu că la locul de muncă pot exprima idei, pune întrebări, împărtăși îngrijorări și admite greșeli. Și știu că contribuția lor este apreciată.

Ascultând punctele de vedere ale altor persoane, puteți crea distanța necesară pentru a vedea situația din exterior.

#gândire #dezvoltare personală #flexibil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova