Ce face Moscova pe fondul „oboselii” Vestului în Ucraina. Ordinul trasat de Putin e să ajungă la gurile Dunării

12 Dec. 2023, 13:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Dec. 2023, 13:48 // Actual //  bani.md

Analiștii politici remarcă în ultima perioadă un discurs al politicienilor occidentali în care aceștia își exprimă îndoiala în privința continuării sprijinului acordat până acum Ucrainei.

Unul dintre cei care au vorbit tranșant despre pericolul abandonării Ucrainei este Donald Tusk, politicianul proaspăt numit în funcția de prim-ministru al guvernului polonez.

„Nu mai pot asculta politicieni care spun că s-au săturat de situația din Ucraina. Polonia va cere mobilizarea deplină a lumii libere pentru a ajuta Ucraina”, a declarat Tusk în seara zilei de 11 decembrie în parlamentul polonez, în timpul discursului de inaugurare.

„De asemenea, trebuie să vorbim cu o singură voce despre Ucraina. Acest lucru trebuie să ne unească și pe noi. Atacul asupra Ucrainei este un atac asupra noastră tuturor. Vom cere mobilizarea deplină a Occidentului pentru a ajuta Ucraina. Ei îi spun președintelui Zelenski că s-au săturat de situație. Voi cere ajutor pentru Ucraina din prima zi. Voi pleca la Bruxelles, în speranța că ne vom convinge aliații să apere valorile democratice și Ucraina împotriva agresiunii ruse”, a adăugat Tusk.

Pe fondul incertitudinii care planează în privința sprijinirii pe mai departe a contraofensivei Ucrainei, Putin ar gândi un nou plan de agresiune.

„Din ce în ce mai multe surse cu conexiuni în serviciile de inteligență din Ucraina spun că ordinul actual trasat de către Putin FSB-ului și mai departe armatei ruse este ca, după o așteptare lungă în care Vestul colectiv va obosi și nu va mai susține Ucraina, Rusia trebuie să ajungă la gurile Dunării”, arată Radu Hossu, unul dintre românii care a ajuns pe frontul din Ucraina de mai multe ori de la debutul invaziei declanșate de Rusia.

Interesul liderului rus, potrivit lui Hossu, ar fi unul strategic. „Unul ar fi teritorial, celălalt economic (porturile de la Dunăre) și altul de influență strategică (vezi platforma continentală românească unde noi avem extrem de mult petrol și gaze naturale, câștigată prin decizia curții de la Haga, decizie pe care Rusia ar putea-o ignora)”, mai scrie Hossu pe Facebook.

Rusia a reușit în debutul ofensivei lansate în februarie 2022 să depășească fluviul Nipru și să ajungă până în orașul ucrainean Mikolaiv, aflat la doar 100 de kilometri distanță de Odesa, un punct strategic asupra căruia Putin și-a exprimat fățiș interesul în mai multe rânduri. Mikolaivul a fost recucerit ulterior de Ucraina, în cursul contraofensivei, forțele conduse de la Kiev reușind chiar împingerea armatei ruse până dincolo de Nipru.

„Dacă rușii ar ajunge la Odesa, ar avea o linie directă cu Transnistria, pe care ar putea nu doar să o susțină militar, ci și să influențeze direct, prin presiuni, intimidări și poate chiar cu „omuleți verzi” alegerile și democrația din Republica Moldova”, adaugă Hossu în analiza publicată pe Facebook.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!