Ce face Moscova pe fondul "oboselii" Vestului în Ucraina. Ordinul trasat de Putin e să ajungă la gurile Dunării

Analiștii politici remarcă în ultima perioadă un discurs al politicienilor occidentali în care aceștia își exprimă îndoiala în privința continuării sprijinului acordat până acum Ucrainei.

Unul dintre cei care au vorbit tranșant despre pericolul abandonării Ucrainei este Donald Tusk, politicianul proaspăt numit în funcția de prim-ministru al guvernului polonez.

„Nu mai pot asculta politicieni care spun că s-au săturat de situația din Ucraina. Polonia va cere mobilizarea deplină a lumii libere pentru a ajuta Ucraina”, a declarat Tusk în seara zilei de 11 decembrie în parlamentul polonez, în timpul discursului de inaugurare.

„De asemenea, trebuie să vorbim cu o singură voce despre Ucraina. Acest lucru trebuie să ne unească și pe noi. Atacul asupra Ucrainei este un atac asupra noastră tuturor. Vom cere mobilizarea deplină a Occidentului pentru a ajuta Ucraina. Ei îi spun președintelui Zelenski că s-au săturat de situație. Voi cere ajutor pentru Ucraina din prima zi. Voi pleca la Bruxelles, în speranța că ne vom convinge aliații să apere valorile democratice și Ucraina împotriva agresiunii ruse”, a adăugat Tusk.

Pe fondul incertitudinii care planează în privința sprijinirii pe mai departe a contraofensivei Ucrainei, Putin ar gândi un nou plan de agresiune.

„Din ce în ce mai multe surse cu conexiuni în serviciile de inteligență din Ucraina spun că ordinul actual trasat de către Putin FSB-ului și mai departe armatei ruse este ca, după o așteptare lungă în care Vestul colectiv va obosi și nu va mai susține Ucraina, Rusia trebuie să ajungă la gurile Dunării”, arată Radu Hossu, unul dintre românii care a ajuns pe frontul din Ucraina de mai multe ori de la debutul invaziei declanșate de Rusia.

Interesul liderului rus, potrivit lui Hossu, ar fi unul strategic. „Unul ar fi teritorial, celălalt economic (porturile de la Dunăre) și altul de influență strategică (vezi platforma continentală românească unde noi avem extrem de mult petrol și gaze naturale, câștigată prin decizia curții de la Haga, decizie pe care Rusia ar putea-o ignora)”, mai scrie Hossu pe Facebook.

Rusia a reușit în debutul ofensivei lansate în februarie 2022 să depășească fluviul Nipru și să ajungă până în orașul ucrainean Mikolaiv, aflat la doar 100 de kilometri distanță de Odesa, un punct strategic asupra căruia Putin și-a exprimat fățiș interesul în mai multe rânduri. Mikolaivul a fost recucerit ulterior de Ucraina, în cursul contraofensivei, forțele conduse de la Kiev reușind chiar împingerea armatei ruse până dincolo de Nipru.

„Dacă rușii ar ajunge la Odesa, ar avea o linie directă cu Transnistria, pe care ar putea nu doar să o susțină militar, ci și să influențeze direct, prin presiuni, intimidări și poate chiar cu „omuleți verzi” alegerile și democrația din Republica Moldova”, adaugă Hossu în analiza publicată pe Facebook.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Moscova #Kremlin #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a revizuit în sens ascendent prognoza de creștere a Produsului Intern Brut pentru anul 2025 – de la 1,3% la 1,8%. Ajustarea a fost făcută în baza datelor mai bune decât se aștepta privind evoluția economiei în trimestrul II din acest an, dar și prin integrarea impactului Planului de Creștere a Moldovei, susținut de Uniunea Europeană. Noua prognoză, elaborată cu suportul experților Băncii Mondiale, a fost publicată pe pagina oficială a ministerului.

Autoritățile anticipează o accelerare treptată a creșterii economice pe termen mediu. Potrivit MDED, în anul 2026 PIB-ul ar urma să crească cu circa 2,2–2,8%, iar în intervalul 2027–2028 rata medie anuală de creștere este proiectată să ajungă în jur de 3,6%. Această dinamică este legată de îmbunătățirea condițiilor externe, creșterea productivității, avansul reformelor structurale și intensificarea investițiilor prevăzute în Planul de Creștere al Moldovei.

La revizuirea prognozei, ministerul a ținut cont de evoluțiile economiei naționale din 2025, de scenariile FMI privind economia mondială și de performanțele a principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova, în special România, Germania, Italia și Ucraina. În același timp, au fost luate în calcul obiectivele strategice stabilite în Strategia „Moldova Europeană 2030” și în Programul de activitate al Guvernului „UE, PACE, DEZVOLTARE”, care vizează creșterea economică, modernizarea infrastructurii, crearea de locuri de muncă bine plătite și îmbunătățirea serviciilor publice.

Datele statistice pentru primul semestru al anului 2025 arată că economia s-a stabilizat, PIB-ul real menținându-se la același nivel ca în perioada similară din 2024. După o scădere de 1,2% în trimestrul I, economia a crescut cu 1,1% în trimestrul II, ceea ce a asigurat un rezultat neutru pe ansamblul semestrului. Față de trimestrul precedent, PIB-ul a urcat cu 1,6%, semnalând începutul unui proces de recuperare.

Creșterea este susținută în special de sectorul construcțiilor și de avansul investițiilor. Valoarea adăugată din construcții a crescut cu 7,8% față de semestrul I 2024, investițiile în clădiri rezidențiale avansând cu 27,6% pe fondul cererii ridicate de locuințe și a condițiilor favorabile de creditare. Investițiile în clădiri nerezidențiale au urcat cu circa 16,5%, susținute de politicile de stimulare a reinvestirii profiturilor. De asemenea, sectorul energetic a înregistrat un plus de 9,6%, iar ramura IT și comunicații a continuat să fie printre cele mai dinamice, contribuind pozitiv la PIB.

Pe partea cererii, formarea brută de capital fix a crescut cu 25,3% în primul semestru, generând cea mai importantă contribuție la dinamica PIB, cu un impact de 4,9 puncte procentuale. Consumul populației, care reprezintă circa 85,8% din PIB, a avansat cu 4,2%, impulsionat de majorarea salariilor reale și de creșterea creditelor de consum. În schimb, deteriorarea balanței comerciale – prin scăderea exporturilor și creșterea importurilor – a frânat creșterea economică, în condițiile unei cereri externe slabe și a reducerii producției agricole și industriale.

Ministerul menționează că presiunile inflaționiste se temperează treptat, rata anuală a inflației coborând la 7% în octombrie 2025, față de 9,1% la început de an, în paralel cu relaxarea graduală a politicii monetare a Băncii Naționale. Veniturile bugetare au crescut cu 14,6% în ianuarie–septembrie 2025, susținute de majorarea încasărilor din TVA, contribuții salariale și granturi externe, în timp ce deficitul bugetar a fost ușor mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Pe piața muncii, populația ocupată a ajuns la aproape 792 de mii de persoane în trimestrul II 2025, în creștere cu 6,2% față de trimestrul I, iar rata șomajului s-a redus la 4%. Câștigul salarial mediu lunar brut a urcat la 15 020 lei în semestrul I, în creștere cu 10,3% nominal și 1,7% real față de anul precedent, echivalent cu circa 770 de euro.

Chiar și în condițiile unei prognoze revizuite pozitiv, MDED avertizează că perspectivele macroeconomice rămân „extrem de incerte”, cu riscuri de evoluție negativă. Printre acestea se numără o eventuală încetinire a reformelor și a implementării proiectelor investiționale din Planul de Creștere, escaladarea războiului din Ucraina, tensiunile geopolitice globale, o posibilă recesiune în economiile partenere, noi șocuri energetice și episoade climatice severe care pot afecta agricultura. În același timp, o redresare mai puternică decât se anticipează în UE, o implementare eficientă a reformelor și un an agricol favorabil ar putea genera rezultate mai bune decât cele incluse în prognoza actuală.