Cine a fost Adolphus Busch , cel de la care a pornit ceea ce este astăzi cel mai mare producător de bere din lume

14 Aug. 2023, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Aug. 2023, 05:15 // Actual //  bani.md

Moştenind „microbul antreprenoriatului” de la părinţii săi, negustori de bere germani, Adolphus Busch a avut ideea – inspirată – de a aduce gustul berii nemţeşti peste ocean, în Statele Unite, unde emigrase la doar 18 ani. Aşa a luat naştere gigantul Anheuser-Busch, din portofoliul căruia fac parte branduri cunoscute, ca Budweiser sau Stella Artois.

Născut în 1839, în Germania, într-o familie înstărită de negustori din industria berii, cu 22 de copii, Adolphus Busch a urmat liceul în Bruxelles, iar la vârsta majoratului a emigrat, alături de fraţii săi mai mari, în Statele Unite, stabilindu-se în St. Louis, Missouri. Aici a lucrat pentru o perioadă ca funcţionar, servind apoi în armata unionistă, pe durata Războiului Civil american.

După un timp, văzând că numărul de imigranţi germani – mari consumatori de bere – continuă să crească, a venit cu iniţiativa deschiderii unei fabrici de bere cu care să aprovizioneze berăriile din oraş. Afacerea a atras atenţia unui negustor de săpun, Eberhard Anheuser, care a decis să investească în businessul lui Busch, iar mai apoi a devenit partenerul de afaceri, dar şi socrul tânărului antreprenor.

În 1852, cei doi au pus bazele companiei Anheuser-Busch, iar după moartea lui Anheuser Busch a continuat să inoveze liniile de producţie, cumpărând totodată de la Carl Conrad & Co. brandul-fanion al businessului, Budweiser, care a ajuns rapid cea mai comercializată marcă de bere înaintea Prohibiţiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.