Ce le-a cerut Maia Sandu greilor lumii la forumul bogaților

20 Ian. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Ian. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat joi, 19 ianuarie, într-un interviu acordat agenţiei Reuters la Forumul Economic Mondial de la Davos, că le-a cerut aliaților sisteme defensive antiaeriene.
Solicitarea a fost făcută în contextul războiului din Ucraina și al eforturilor Rusiei de a destabiliza Republica Moldova.

”Am cerut sisteme de supraveghere şi de apărare aeriană. Înţelegem că Ucraina este prioritară şi trebuie să le primească, dar sperăm să primim şi noi ceva”, a spus Maia Sandu.

Ea a adăugat că Republica Moldova are nevoie de asemenea de un ajutor financiar extern anul acesta care să fie cel puţin la nivelul celui din 2022, adică cel puţin 600 de milioane de euro, pentru a-şi proteja populaţia în faţa inflaţiei.

Maia Sandu a menţionat că Republica Moldova şi-a crescut bugetul apărării, iar guvernul de la Chişinău are discuţii despre sistemele de apărare antiaeriană atât cu Uniunea Europeană, cât şi, pe bază bilaterală, cu aliaţii săi.

Chişinăul a acuzat Moscova că încearcă să-şi folosească influenţa asupra separatiştilor rusofoni din Transnistria pentru a destabiliza Republica Moldova. Aceste eforturi de destabilizare au eşuat până în prezent, a apreciat Maia Sandu în interviul pentru Reuters, adăugând că niciuna dintre părţi nu doreşte un conflict.
”Rusia a încercat să mobilizeze grupurile corupte din Republica Moldova şi partidele proruse, cu obiectivul de a da jos guvernul, parlamentul şi preşedinţia, iar aceasta (eşecul lor – n.red.) nu înseamnă că au renunţat, dar deocamdată am reuşit să menţinem stabilitatea”, a mai afirmat Maia Sandu.
După declanşarea invaziei ruse în Ucraina, guvernul de la Chişinău a încercat să-şi diminueze dependenţa faţă de gazul rusesc, aceasta şi în contextul în care compania rusă Gazprom a redus livrările către Republica Moldova şi are dispute cu Chişinăul asupra facturilor restante.

”La ora actuală, malul drept (al Nistrului – n.red.) primeşte gaz de pe piaţă, în timp ce gazul de la Gazprom este folosit în regiunea Transnistria, aşadar putem spune că (Republica) Moldova se eliberează în sfârşit de dependenţa faţă de gazul rusesc”, a explicat preşedinta Maia Sandu.

Admiţând că aceste gaze venite din alte surse sunt mai scumpe decât cele furnizate de Gazprom, ea a insistat că ţara sa şi-a securizat aprovizionarea cu gaz iarna aceasta şi va încerca să încheie contracte pe termen lung cu furnizorii de gaze care să înlocuiască gazul de la Gazprom.

Pe de altă parte, în ce priveşte integrarea europeană a Republicii Moldova după ce aceasta a primit anul trecut statutul de ţară candidată la UE, Maia Sandu s-a arătat încrezătoare că ţara sa va realiza schimbările necesare în vederea aderării, inclusiv o reformă a justiţiei pentru a combate corupţia.
”Integrarea în UE este cel mai important proiect în ţară şi singura noastră şansă de a supravieţui ca democraţie în această perioadă complicată şi în această regiune complicată”, a conchis ea.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Apr. 2026, 12:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
18 Apr. 2026, 12:11 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!