Ce se întâmplă cu nunțile și cumetriile în această perioadă? Municipalitatea pune pe umerii CNESP această „problemă”

Membrii Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău s-au întrunit astăzi în ședință. În cadrul acesteia au discutat despre numărul alarmant al cazurilor noi de COVID-19, dar și despre ce urmează să întreprindă autoritățile pentru a combate răspândirea virusului, scrie Realitatea.md.

Într-o postare pe Facebook, edilul Capitalei, Ion Ceban a scris că tot în cadrul ședinței, a fost abordat subiectul cu privire la evenimentele care se desfășoară pe teritoriul municipiului Chișinău.

„În acest sens, a parvenit și o solicitare din partea Inspectoratului General al Poliției, Direcției de Poliție a mun. Chișinău. Juriștii au informat că nu ține de competența legală a Primăriei să interzică organizarea acestora, care în astfel de cazuri este doar notificată despre eveniment. Or, nu avem declarată stare excepțională, când am putea lua această decizie. Cu regret, interzicerea evenimentelor nu ține de competența primăriei, dar nici de a CESP Chișinău. Ceea ce s-a decis, este că Primaria va întruni imediat în ședință organizatorii evenimentelor, unde împreună cu subdiviziunile locale competente vom discuta și atenționa asupra respectării măsurilor obligatorii de sănătate publică impuse atât de Comisia națională, cât și de cea locală. Este vorba de limitarea numărului de persoane la evenimente, conform prevederilor, distanță, purtarea măștilor, dar și alte măsuri în vigoare”, a scris Ceban.

Potrivit lui Ion Ceban, CESP Chișinău a decis că echipe de medici vor merge prin instituțiile educaționale pentru a comunica cu profesorii și personalul auxiliar și pentru a le oferi posibilitatea să se vaccineze chiar la locul de muncă.

„Astăzi deja cca 80% din cadrele didactice din școlile din Chișinău sunt vaccinate. Urmează să discutăm insistent despre această oportunitate cu celelalte 20%. Cei care presupun că au contraindicații, la fel, vor discuta medicii, iar în acest sens vor fi create comisii speciale. La prima etapă, Primăria va oferi surse financiare pentru testarea angajaților din școli la necesitate, la fel, a fost discutată posibilitatea de a primi donații de teste pentru această categorie, din ajutoare oferite de Guvernul României, de parteneri sau agenți economici. Nu există temei legal, conform codului muncii, pentru a sancționa într-o formă sau alta angajații care nu se vaccinează sau nu prezintă un test”, a mai adăugat Ceban.

Primarul general susține că, deocamdată, departamentul COVID de la Moldexpo, aflat în gestiunea Spitalului Clinic Municipal „Sf. Treime” face față numărului sporit de internări, însă municipalitatea este gata să activeze și alte spitale în acest sens.

„Pentru a discuta pe larg și a coordona subiecte de gestionare pandemică, dar și alte priorități, am solicitat o întrevedere repetată în cel mai apropiat timp cu reprezentanții Ministerului Sănătății. Municipiul Chișinău este și capitala țării și avem nevoie de o comunicare eficienta și coordonare comună a intervențiilor pentru răspuns și control la provocările pandemice”, a mai conchis primarul.

#evenimente #cumetrii #nunti #Ion Ceban

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.