Ce se întâmplă cu nunțile și cumetriile în această perioadă? Municipalitatea pune pe umerii CNESP această „problemă”

Membrii Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău s-au întrunit astăzi în ședință. În cadrul acesteia au discutat despre numărul alarmant al cazurilor noi de COVID-19, dar și despre ce urmează să întreprindă autoritățile pentru a combate răspândirea virusului, scrie Realitatea.md.

Într-o postare pe Facebook, edilul Capitalei, Ion Ceban a scris că tot în cadrul ședinței, a fost abordat subiectul cu privire la evenimentele care se desfășoară pe teritoriul municipiului Chișinău.

„În acest sens, a parvenit și o solicitare din partea Inspectoratului General al Poliției, Direcției de Poliție a mun. Chișinău. Juriștii au informat că nu ține de competența legală a Primăriei să interzică organizarea acestora, care în astfel de cazuri este doar notificată despre eveniment. Or, nu avem declarată stare excepțională, când am putea lua această decizie. Cu regret, interzicerea evenimentelor nu ține de competența primăriei, dar nici de a CESP Chișinău. Ceea ce s-a decis, este că Primaria va întruni imediat în ședință organizatorii evenimentelor, unde împreună cu subdiviziunile locale competente vom discuta și atenționa asupra respectării măsurilor obligatorii de sănătate publică impuse atât de Comisia națională, cât și de cea locală. Este vorba de limitarea numărului de persoane la evenimente, conform prevederilor, distanță, purtarea măștilor, dar și alte măsuri în vigoare”, a scris Ceban.

Potrivit lui Ion Ceban, CESP Chișinău a decis că echipe de medici vor merge prin instituțiile educaționale pentru a comunica cu profesorii și personalul auxiliar și pentru a le oferi posibilitatea să se vaccineze chiar la locul de muncă.

„Astăzi deja cca 80% din cadrele didactice din școlile din Chișinău sunt vaccinate. Urmează să discutăm insistent despre această oportunitate cu celelalte 20%. Cei care presupun că au contraindicații, la fel, vor discuta medicii, iar în acest sens vor fi create comisii speciale. La prima etapă, Primăria va oferi surse financiare pentru testarea angajaților din școli la necesitate, la fel, a fost discutată posibilitatea de a primi donații de teste pentru această categorie, din ajutoare oferite de Guvernul României, de parteneri sau agenți economici. Nu există temei legal, conform codului muncii, pentru a sancționa într-o formă sau alta angajații care nu se vaccinează sau nu prezintă un test”, a mai adăugat Ceban.

Primarul general susține că, deocamdată, departamentul COVID de la Moldexpo, aflat în gestiunea Spitalului Clinic Municipal „Sf. Treime” face față numărului sporit de internări, însă municipalitatea este gata să activeze și alte spitale în acest sens.

„Pentru a discuta pe larg și a coordona subiecte de gestionare pandemică, dar și alte priorități, am solicitat o întrevedere repetată în cel mai apropiat timp cu reprezentanții Ministerului Sănătății. Municipiul Chișinău este și capitala țării și avem nevoie de o comunicare eficienta și coordonare comună a intervențiilor pentru răspuns și control la provocările pandemice”, a mai conchis primarul.

#evenimente #cumetrii #nunti #Ion Ceban

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costurile în sectorul construcțiilor au continuat să crească în 2024, însă într-un ritm mai moderat comparativ cu anii anteriori, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Scumpirile au fost generate în special de materialele de construcție și de lucrările de construcție-montaj. După avansul accelerat din perioada 2020–2022, indicele prețurilor în construcții și-a temperat semnificativ ritmul de creștere în 2024, evoluție determinată de încetinirea scumpirilor în segmentul lucrărilor.

Activitatea de autorizare denotă o concentrare în municipiul Chișinău și regiunea centru. La sfârșitul anului trecut, aproximativ 37,4% dintre autorizațiile pentru imobile rezidențiale au fost emise în capitală, pondere aflată în scădere cu 4,5 puncte procentuale față de 2023. Regiunea centrală a câștigat însă teren, majorându-și ponderea cu 4,2%. În celelalte regiuni nu s-au înregistrat variații semnificative. În total, au fost eliberate 2.276 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creștere ușoară, cu 1,1% față de anul precedent, dar numărul autorizațiilor pentru clădiri nerezidențiale a scăzut puternic, cu 16,4%, ajungând la 972. Spre finalul anului, în trimestrul IV, se observă o creștere vizibilă a volumului de autorizații, semnalând o intensificare a activității în construcții.

În pofida dinamismului pe partea de autorizare, numărul locuințelor finalizate a scăzut considerabil. Pe parcursul anului 2024 au fost date în exploatare 5,2 mii de unități locative, cu 24,7% mai puține decât anul precedent. Suprafața totală a locuințelor finalizate a însumat 450,7 mii metri pătrați, în scădere cu 18,3% față de 2023. Atât numărul, cât și suprafața locuințelor noi rămân însă peste nivelurile din 2022, anul cu cele mai reduse valori din ultimul deceniu. Chișinăul își menține dominația, 58,2% dintre locuințele finalizate fiind situate în capitală. În același timp, suprafața medie a locuințelor a scăzut pronunțat în regiunea Sud și UTA Găgăuzia, în timp ce în Chișinău a crescut ușor, ajungând la 75,5 m².

Pe piața rezidențială, prețurile de ofertă au continuat să crească pe tot parcursul anului 2024, cu dinamici mai accentuate în trimestrele I și IV. Indicele RPPI a crescut cu 25,6%, de 5,6 ori mai rapid decât în 2023, atingând nivelul de 178,8% — cel mai ridicat înregistrat vreodată. Scumpirile au fost susținute atât de piața primară, unde RPPI a avansat cu circa 19,4%, cât și de piața secundară, unde creșterea a fost de 28,2% față de finalul anului anterior.

Cererea puternică este alimentată în continuare de creditarea ipotecară. În 2024 au fost acordate credite noi în valoare totală de 8,1 miliarde lei, cu 143% mai mult decât în 2023, iar trimestrul IV a înregistrat cel mai mare volum de credite ipotecare din întreg anul. Ratele de bază reduse, încrederea consumatorilor și programele guvernamentale de sprijin pentru achiziția primei locuințe au stimulat considerabil accesarea de împrumuturi. Ca urmare, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice în PIB a ajuns la un nivel record.

Potrivit BNM, evoluțiile din 2024 sugerează menținerea unei oferte stabile pe termen scurt, cu perspective de extindere pe termen mediu, în timp ce cererea ar putea fi influențată negativ în 2025 de incertitudinile geopolitice, costurile în creștere și accesul mai restrictiv la finanțare. Totuși, presiunea pe prețurile locuințelor noi rămâne ridicată, iar piața imobiliară continuă să fie unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei naționale.