Ce se întâmplă cu nunțile și cumetriile în această perioadă? Municipalitatea pune pe umerii CNESP această „problemă”

Membrii Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică a municipiului Chișinău s-au întrunit astăzi în ședință. În cadrul acesteia au discutat despre numărul alarmant al cazurilor noi de COVID-19, dar și despre ce urmează să întreprindă autoritățile pentru a combate răspândirea virusului, scrie Realitatea.md.

Într-o postare pe Facebook, edilul Capitalei, Ion Ceban a scris că tot în cadrul ședinței, a fost abordat subiectul cu privire la evenimentele care se desfășoară pe teritoriul municipiului Chișinău.

„În acest sens, a parvenit și o solicitare din partea Inspectoratului General al Poliției, Direcției de Poliție a mun. Chișinău. Juriștii au informat că nu ține de competența legală a Primăriei să interzică organizarea acestora, care în astfel de cazuri este doar notificată despre eveniment. Or, nu avem declarată stare excepțională, când am putea lua această decizie. Cu regret, interzicerea evenimentelor nu ține de competența primăriei, dar nici de a CESP Chișinău. Ceea ce s-a decis, este că Primaria va întruni imediat în ședință organizatorii evenimentelor, unde împreună cu subdiviziunile locale competente vom discuta și atenționa asupra respectării măsurilor obligatorii de sănătate publică impuse atât de Comisia națională, cât și de cea locală. Este vorba de limitarea numărului de persoane la evenimente, conform prevederilor, distanță, purtarea măștilor, dar și alte măsuri în vigoare”, a scris Ceban.

Potrivit lui Ion Ceban, CESP Chișinău a decis că echipe de medici vor merge prin instituțiile educaționale pentru a comunica cu profesorii și personalul auxiliar și pentru a le oferi posibilitatea să se vaccineze chiar la locul de muncă.

„Astăzi deja cca 80% din cadrele didactice din școlile din Chișinău sunt vaccinate. Urmează să discutăm insistent despre această oportunitate cu celelalte 20%. Cei care presupun că au contraindicații, la fel, vor discuta medicii, iar în acest sens vor fi create comisii speciale. La prima etapă, Primăria va oferi surse financiare pentru testarea angajaților din școli la necesitate, la fel, a fost discutată posibilitatea de a primi donații de teste pentru această categorie, din ajutoare oferite de Guvernul României, de parteneri sau agenți economici. Nu există temei legal, conform codului muncii, pentru a sancționa într-o formă sau alta angajații care nu se vaccinează sau nu prezintă un test”, a mai adăugat Ceban.

Primarul general susține că, deocamdată, departamentul COVID de la Moldexpo, aflat în gestiunea Spitalului Clinic Municipal „Sf. Treime” face față numărului sporit de internări, însă municipalitatea este gata să activeze și alte spitale în acest sens.

„Pentru a discuta pe larg și a coordona subiecte de gestionare pandemică, dar și alte priorități, am solicitat o întrevedere repetată în cel mai apropiat timp cu reprezentanții Ministerului Sănătății. Municipiul Chișinău este și capitala țării și avem nevoie de o comunicare eficienta și coordonare comună a intervențiilor pentru răspuns și control la provocările pandemice”, a mai conchis primarul.

#evenimente #cumetrii #nunti #Ion Ceban

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.