Ce se mai întâmplă cu schema de ajutor de stat! Suma se ridică la miliarde de lei

Potrivit rapoartelor prezentate, valoarea ajutorului de stat raportată pentru anul 2020 a atins suma de 1.3 miliarde de lei, reprezentând 0,66% din Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova. Pentru anul 2021, valoarea ajutorului de stat raportată a crescut la 2,5 miliarde de lei, reprezentând 1,06% din PIB. Această creștere semnificativă a valorii ajutorului de stat și a ponderii sale în PIB a fost în mare parte determinată de implementarea unor noi măsuri de sprijin pentru serviciile de interes economic general, potrivit rapoartele privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anii 2020 și 2021 prezentate în Parlament.

Parlamentul a recomandat Consiliului Concurenței să asigure transparența și eficiența procesului de acordare a ajutorului de stat, conform atribuțiilor sale prevăzute de legislația în vigoare. De asemenea, s-a solicitat consolidarea capacităților instituționale ale Consiliului Concurenței pentru a se conforma prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Totodată, s-a recomandat intensificarea eforturilor pentru examinarea notificărilor privind ajutoarele de stat și a cazurilor de încălcare a legislației în domeniul ajutorului de stat. De asemenea, se pune accent pe promovarea culturii concurențiale în ceea ce privește ajutorul de stat, atât în rândul autorităților publice, cât și al întregii societăți.

Consiliul Concurenței este așteptat să continue armonizarea actelor normative privind ajutorul de stat cu prevederile Uniunii Europene și să întreprindă măsuri pentru alinierea schemelor de ajutor de stat la legislația europeană.

În final, Guvernul a fost recomandat să analizeze oportunitatea de a oferi mai multe măsuri de sprijin sub forma cheltuielilor bugetare, reducând în același timp ajutoarele acordate sub forma renunțării la venituri bugetare. Aceste măsuri sunt menite să asigure o gestionare mai eficientă a ajutoarelor de stat și să promoveze dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ajutor de stat #concurenta #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.