Ce spune Bolea despre invadarea pieței cu cereale de import

Importul de cereale în Republica Moldova va fi licențiat, pentru a proteja fermierii. Este vorba de un proiect de lege care urmează să fie înaintat în Parlament, a declarat ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea într-o conferință de presă, după întâlnirea cu fermierii.

O comise, cum a fost cea precedentă, de la minister va analiza fiecare caz în parte. Ea a permis importul de oleaginoase și grâu – materie primă, pentru cei din domeniul panificației. Or, în acest sens o să avem o lege care va permite autorităților să intervină.

Bolea justifică aprobarea legii urmare a secetei de anul 2023, care a avut efecte nefaste pentru fermierii. Or, licențierea este un instrument în plus când fermierii negociază preț. „Pentru moment nu există niciun risc, de invazie a cerealelor de import. (…) După încetarea activității Comisiei pentru licențierea importului de cereale de la sfârșitul lunii iunie au fost importate 22 de tone de floarea soarelui, alte tipuri de cereale nu au fost importate.

Activitatea Comisiei pentru licențierea importului de cereale și semințe oleaginoase și-a încetat activitatea la sfârșitul lunii iunie.

Măsura permisivă a fost introdusă pentru prima dată la 11 octombrie 2023 și a fost în vigoare în timpul stării de urgență până la 31 decembrie 2023. Următoarea decizie de menținere a măsurii a fost luată la 5 ianuarie 2024 și prelungită la 8 aprilie cu un termen limită de 26 iunie.

În această perioadă, Comisia a aprobat 12 dintre licențele de import pentru floarea-soarelui, dintre care 1 200 de tone au fost solicitate pentru industria de cofetărie din soiuri care nu sunt cultivate în Moldova și aproximativ 44 de tone pentru porumb popcorn din soiuri și hibrizi care, de asemenea, nu sunt cultivate în țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #licenta #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.