Castelul de cărți s-a prăbușit: exporturile Transnistriei, la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani

Regiunea transnistreană se confruntă cu cea mai gravă criză comercială din ultimele decenii, bifând în 2025 o scădere-record a exporturilor. În doar șase luni, volumul total al mărfurilor exportate s-a redus cu peste 51%, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Datele arată că regiunea a vândut în afara granițelor doar 546 milioane de dolari, față de 939 milioane în aceeași perioadă a anului 2021. Însă realitatea este și mai sumbră: din acești 546 milioane, 54% reprezintă vânzări către malul drept al Republicii Moldova, achitate în lei moldovenești. Cu alte cuvinte, leul moldovenesc a devenit „valută tare” pentru o regiune care, în teorie, nu recunoaște autoritatea Chișinăului.

Dacă excludem aceste vânzări interne, exporturile reale în valută s-au prăbușit la doar 237 milioane de dolari – cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Scăderea este determinată în proporție de 82% de doar două categorii de produse: energia electrică și metalul. Atunci când Moldova și România au redus achizițiile de energie și produse metalurgice, întreaga economie a regiunii s-a prăbușit ca un castel de cărți de joc.

Din totalul declinului, 45,2% este explicat de reducerea vânzărilor de energie electrică, iar 36,8% de căderea exporturilor de produse metalurgice. Alte contribuții vin din industria alimentară (8,4%), industria textilă (4,7%) și alte bunuri (4,9%).

Pe țări, cel mai mare șoc vine tot din spațiul românesc. Moldova, cu malul drept, este responsabilă pentru 54,3% din prăbușirea exporturilor, iar România – pentru 23,4%. Restul Uniunii Europene a contribuit cu 20,5%, în timp ce restul lumii, inclusiv Rusia, cu doar 1,8%.

„Da, ați auzit bine: noi, moldovenii și românii, am închis robinetul”, notează economistul. Până în 2022, regiunea vindea mai mult în afara Moldovei. Din 2023, malul drept a devenit principalul client. Iar în 2025, soarta regiunii depinde literalmente de apetitul de cumpărături al moldovenilor și al românilor.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că economia regiunii din stânga Nistrului este profund dezechilibrată: este monoproductivă, axată pe energie și metal; monodirecțională, orientată aproape exclusiv spre malul drept și România; și monovalutară, dependentă de leul moldovenesc.

„Dacă și aceste achiziții scad, ne vom pomeni, pentru prima dată, cu o regiune care nu mai are ce vinde și nici cui”, avertizează Ioniță. În lipsa unor piețe alternative și cu exporturile prăbușite, regiunea nu mai este susținută nici de Rusia, nici de China, ci aproape exclusiv de consumul de pe malul drept.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #colaps #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața valutară din Republica Moldova a trecut în septembrie de la un excedent la un deficit al ofertei nete de valută din partea populației în raport cu cererea companiilor. Agenții economici au cumpărat net valută în echivalentul a 409 milioane de euro, cu 15,5% mai mult decât în august, în timp ce oferta netă din partea persoanelor fizice a crescut cu doar 2%, până la 398,4 milioane de euro. Diferența de 10,6 milioane de euro marchează inversarea situației din luna precedentă, când populația acoperea integral necesarul valutar al întreprinderilor.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, gradul de acoperire a cererii nete de valută a agenților economici prin oferta netă a persoanelor fizice a coborât de la 110,3% în august la 97,4% în septembrie, o diminuare de 12,9 puncte procentuale.

Cu alte cuvinte, dacă în august oferta netă din partea populației depășea cererea companiilor cu 36,4 milioane de euro, în septembrie aceasta a fost cu 10,6 milioane de euro mai mică decât necesarul net de valută al agenților economici.

Schimbarea a fost determinată în principal de accelerarea cumpărărilor de valută din partea companiilor. Într-o singură lună, cererea netă a acestora a crescut cu 54,9 milioane de euro, de la 354,1 milioane la 409 milioane de euro. În aceeași perioadă, oferta netă a populației a avansat cu numai 7,9 milioane de euro.

Evoluția indică o creștere a necesarului de valută al întreprinderilor, care poate fi asociată cu plățile pentru importuri și alte obligații externe. Totuși, datele BNM nu precizează în ce măsură majorarea cererii a fost determinată de fiecare dintre acești factori.

În pofida acestei schimbări, Banca Națională nu a efectuat intervenții pe piața valutară locală în septembrie. Situația contrastează cu luna august, când instituția cumpărase net 19 milioane de euro de pe piața interbancară.

Presiunile asupra pieței valutare s-au reflectat și într-o ușoară depreciere a leului față de moneda unică europeană. Cursul mediu a crescut de la 20,0541 lei pentru un euro în august la 20,1034 lei în septembrie, ceea ce înseamnă o depreciere a monedei naționale de aproximativ 0,25%.

Datele pentru primele nouă luni ale anului arată însă o situație mai echilibrată decât în 2025. Oferta netă de valută din partea persoanelor fizice a ajuns la 2,82 miliarde de euro, în creștere cu 464,1 milioane de euro, sau 19,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

În același timp, cererea netă a companiilor a totalizat 2,959 miliarde de euro, cu 137,7 milioane de euro mai mult decât în ianuarie–septembrie 2025, echivalentul unei creșteri de 4,9%.

Astfel, diferența dintre cererea netă a companiilor și oferta netă a populației s-a redus de la 465,4 milioane de euro în primele nouă luni ale anului trecut la numai 139 milioane de euro în perioada similară din 2026. Este o diminuare de aproximativ 70% a acestui decalaj.

În consecință, gradul cumulat de acoperire a cererii valutare a crescut de la 83,5% la 95,3%, ceea ce indică o îmbunătățire substanțială a echilibrului dintre fluxurile nete de valută ale populației și necesarul agenților economici.

O altă evoluție se observă în structura valutelor tranzacționate de populație. Euro continuă să domine, cu o pondere de 66,2% în oferta netă, însă aceasta s-a redus față de 69,1% în august. În schimb, ponderea dolarului american a urcat de la 24,4% la 28,4%.

În valori absolute, oferta netă de dolari, exprimată în echivalent euro, a crescut de la 95,2 milioane la 113,1 milioane de euro, în timp ce oferta netă de monedă europeană a coborât de la 269,7 milioane la 263,8 milioane de euro.

#valută #euro #populație