Castelul de cărți s-a prăbușit: exporturile Transnistriei, la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani

Regiunea transnistreană se confruntă cu cea mai gravă criză comercială din ultimele decenii, bifând în 2025 o scădere-record a exporturilor. În doar șase luni, volumul total al mărfurilor exportate s-a redus cu peste 51%, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Datele arată că regiunea a vândut în afara granițelor doar 546 milioane de dolari, față de 939 milioane în aceeași perioadă a anului 2021. Însă realitatea este și mai sumbră: din acești 546 milioane, 54% reprezintă vânzări către malul drept al Republicii Moldova, achitate în lei moldovenești. Cu alte cuvinte, leul moldovenesc a devenit „valută tare” pentru o regiune care, în teorie, nu recunoaște autoritatea Chișinăului.

Dacă excludem aceste vânzări interne, exporturile reale în valută s-au prăbușit la doar 237 milioane de dolari – cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Scăderea este determinată în proporție de 82% de doar două categorii de produse: energia electrică și metalul. Atunci când Moldova și România au redus achizițiile de energie și produse metalurgice, întreaga economie a regiunii s-a prăbușit ca un castel de cărți de joc.

Din totalul declinului, 45,2% este explicat de reducerea vânzărilor de energie electrică, iar 36,8% de căderea exporturilor de produse metalurgice. Alte contribuții vin din industria alimentară (8,4%), industria textilă (4,7%) și alte bunuri (4,9%).

Pe țări, cel mai mare șoc vine tot din spațiul românesc. Moldova, cu malul drept, este responsabilă pentru 54,3% din prăbușirea exporturilor, iar România – pentru 23,4%. Restul Uniunii Europene a contribuit cu 20,5%, în timp ce restul lumii, inclusiv Rusia, cu doar 1,8%.

„Da, ați auzit bine: noi, moldovenii și românii, am închis robinetul”, notează economistul. Până în 2022, regiunea vindea mai mult în afara Moldovei. Din 2023, malul drept a devenit principalul client. Iar în 2025, soarta regiunii depinde literalmente de apetitul de cumpărături al moldovenilor și al românilor.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că economia regiunii din stânga Nistrului este profund dezechilibrată: este monoproductivă, axată pe energie și metal; monodirecțională, orientată aproape exclusiv spre malul drept și România; și monovalutară, dependentă de leul moldovenesc.

„Dacă și aceste achiziții scad, ne vom pomeni, pentru prima dată, cu o regiune care nu mai are ce vinde și nici cui”, avertizează Ioniță. În lipsa unor piețe alternative și cu exporturile prăbușite, regiunea nu mai este susținută nici de Rusia, nici de China, ci aproape exclusiv de consumul de pe malul drept.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #colaps #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuții aprinse și schimburi dure de replici au avut loc în Comisia economie a Parlamentului în timpul examinării proiectului de lege cu privire la licențierea provizorie a importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase. Deputații din opoziție au acuzat majoritatea parlamentară PAS că ar fi modificat radical proiectul între prima și a doua lectură, după intervenția Guvernului, în beneficiul unor companii mari din sector. Este vorba de 31 octombrie față de 31 decembrie cum a fost votat proiectul în prima lectură.

Conflictul a izbucnit în momentul în care proiectul nr. 290 a fost supus votului în comisie, cu modificările formulate în baza avizului Guvernului. Deputații din opoziție, Sergiu Stefanco, Vasile Costiuc și Serghei Ivanov au reproșat că forma ajunsă la vot ar fi substanțial diferită de cea susținută anterior în prima lectură.

„De ce ați votat legea în prima lectură, iar în a doua lectură ați schimbat tot?”, a fost una dintre întrebările adresate în timpul disputei.

Unul dintre deputații opoziției, Sergiu Stefanco a susținut că proiectul ar fi fost modificat după intervenția unor companii cu interese în domeniu și a lansat acuzații inclusiv la adresa președintelui Comisiei economie, Radu Marian.

„Au votat legea în prima lectură, după care a venit avizul Guvernului și au modificat-o totalmente. […] Au venit cu o lege, au votat-o în prima lectură, au venit ordinele de la corporațiile mari și peste noapte au schimbat tot”, a declarat deputatul Vasile Costiuc de ka Democrația Acasă.

În timpul schimbului de replici a fost invocat și numele companiei Trans-Oil, opoziția a spus că modificările ar avantaja interesele marilor jucători din sector. Afirmațiile privind presupusa influență a companiilor asupra modificării proiectului au fost formulate de deputați în cadrul disputei și nu au fost însoțite, în fragmentul declarațiilor prezentat, de probe care să le confirme.

Discuția a degenerat ulterior într-un schimb de acuzații privind eventualele interese de afaceri ale unor deputați în agricultură și procesarea producției agricole.

Opoziția a mai susținut că modificările introduse în baza avizului Guvernului au schimbat atât de mult proiectul inițial încât autorii au ajuns în situația de a nu mai susține propria inițiativă.

„Ne-au pus în situația în care noi, cei din opoziție, n-am votat legea propusă de opoziție, pentru că, prin modificările Guvernului, au făcut absolut altă lege”, a afirmat deputatul Serghei Ivanov

În replică, pe parcursul ședinței au existat reproșuri privind posibile interese personale ale unor promotori ai proiectului în domeniul agricol, discuțiile fiind întrerupte în repetate rânduri de intervenții și schimburi tensionate de replici.

Proiectul nr. 290 vizează instituirea unui mecanism provizoriu de licențiere a importurilor unor culturi cerealiere și oleaginoase. Disputa din Comisia economie s-a concentrat în special asupra modificărilor operate după prima lectură și asupra impactului acestora asupra fermierilor, procesatorilor și marilor companii din sector.