Castelul de cărți s-a prăbușit: exporturile Transnistriei, la cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani

24 Iul. 2025, 11:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iul. 2025, 11:54 // Actual //  Ursu Victor

Regiunea transnistreană se confruntă cu cea mai gravă criză comercială din ultimele decenii, bifând în 2025 o scădere-record a exporturilor. În doar șase luni, volumul total al mărfurilor exportate s-a redus cu peste 51%, potrivit unei analize realizate de economistul Veaceslav Ioniță.

Datele arată că regiunea a vândut în afara granițelor doar 546 milioane de dolari, față de 939 milioane în aceeași perioadă a anului 2021. Însă realitatea este și mai sumbră: din acești 546 milioane, 54% reprezintă vânzări către malul drept al Republicii Moldova, achitate în lei moldovenești. Cu alte cuvinte, leul moldovenesc a devenit „valută tare” pentru o regiune care, în teorie, nu recunoaște autoritatea Chișinăului.

Dacă excludem aceste vânzări interne, exporturile reale în valută s-au prăbușit la doar 237 milioane de dolari – cel mai mic nivel din ultimii 25 de ani. Scăderea este determinată în proporție de 82% de doar două categorii de produse: energia electrică și metalul. Atunci când Moldova și România au redus achizițiile de energie și produse metalurgice, întreaga economie a regiunii s-a prăbușit ca un castel de cărți de joc.

Din totalul declinului, 45,2% este explicat de reducerea vânzărilor de energie electrică, iar 36,8% de căderea exporturilor de produse metalurgice. Alte contribuții vin din industria alimentară (8,4%), industria textilă (4,7%) și alte bunuri (4,9%).

Pe țări, cel mai mare șoc vine tot din spațiul românesc. Moldova, cu malul drept, este responsabilă pentru 54,3% din prăbușirea exporturilor, iar România – pentru 23,4%. Restul Uniunii Europene a contribuit cu 20,5%, în timp ce restul lumii, inclusiv Rusia, cu doar 1,8%.

„Da, ați auzit bine: noi, moldovenii și românii, am închis robinetul”, notează economistul. Până în 2022, regiunea vindea mai mult în afara Moldovei. Din 2023, malul drept a devenit principalul client. Iar în 2025, soarta regiunii depinde literalmente de apetitul de cumpărături al moldovenilor și al românilor.

Veaceslav Ioniță atrage atenția că economia regiunii din stânga Nistrului este profund dezechilibrată: este monoproductivă, axată pe energie și metal; monodirecțională, orientată aproape exclusiv spre malul drept și România; și monovalutară, dependentă de leul moldovenesc.

„Dacă și aceste achiziții scad, ne vom pomeni, pentru prima dată, cu o regiune care nu mai are ce vinde și nici cui”, avertizează Ioniță. În lipsa unor piețe alternative și cu exporturile prăbușite, regiunea nu mai este susținută nici de Rusia, nici de China, ci aproape exclusiv de consumul de pe malul drept.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

02 Iun. 2026, 20:39
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Iun. 2026, 20:39 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul prim-ministru și deputat Ion Chicu susține că o decizie fiscală adoptată în perioada stării de urgență a distrus industria de procesare a semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova și a dus inclusiv la închiderea unor întreprinderi locale.

În cadrul unui interviu acordat NewsMaker, Chicu a criticat hotărârea prin care exporturile de ulei de floarea-soarelui au fost scutite de TVA fără drept de deducere, măsură aprobată în mai 2023. Potrivit acestuia, una dintre companiile afectate ar fi fost Floarea Soarelui, care ar fi pierdut sute de milioane de lei în urma aplicării noilor reguli fiscale.

„Pur și simplu, această întreprindere s-a închis. Această măsură fiscală a lipsit compania de peste 200 de milioane de lei. Decizia a fost luată fără să fie ascultat nimeni și fără să se gândească la consecințe”, a declarat Chicu.

Deputatul a afirmat că, deși Republica Moldova produce cantități importante de floarea-soarelui, materia primă este exportată în loc să fie procesată pe plan local, ceea ce reduce valoarea adăugată generată în economie și veniturile fiscale ale statului.

„Acum floarea-soarelui, în loc să fie prelucrată aici, este încărcată în camioane și pleacă peste hotare. Chiar și un student care nu studiază economia înțelege că este mai avantajos să procesezi materia primă în țară, pentru că aici rămân taxele și valoarea adăugată”, a spus Chicu.

În opinia sa, autoritățile trebuie să prevină adoptarea unor decizii care afectează mediul de afaceri și să evalueze mai atent impactul economic al măsurilor fiscale înainte de implementare.