Ce spune Tofilat despre banii ceruți de Gazprom de la Moldovagaz? Moldova are dreptul să nu o achite

Fostul consilier prezidențial al Maiei Sandu, expertul economic, Sergiu Tofilat susține că rușii nu au nici un drept juridic să ceară de la SA „Moldovagaz” să achite datoria din anul 2018, în sumă de peste 370 de milioane de lei, pentru că este o datorie „geopolitică”, scrie Realitatea.md.

Potrivit lui Tofilat, Gazprom în fiecare an se adresează în „arbitrajul” comercial de la Moscova împotriva Moldovagaz cu scopul să-și închidă „repatrierea” pentru gazul livrat în regiunea transnistreană cu 3 ani anterior.

„Ca toată lumea să înțeleagă ce e repatrierea, legea obligă orice companie care a exportat bunuri, servicii să întoarcă banii în țară. Păi iată Gazprom se acoperă cu aceste hotărâri de arbitraj de ce a livrat gaz și nu a încasat banii. Și asta se întâmplă ani la rând. Dacă, contractul Gazprom-Moldovagaz prevedea arbitrajul la Stockholm, așa cum este la Naftogaz, Ucraina de exemplu, atunci arbitrii (judecătorii) adresau o întrebare simplă: de ce Gazprom continuă să livreze gaze ani la rând fără să primească plata, care-i interesul economic? Evident, Gazprom nu are răspuns, pentru că interesul e geopolitic – Kremlinul în așa fel finanțează regimul neconstituțional de la Tiraspol. Să-și asume această datorie, nu avem de gând s-o plătim”, a scris Tofilat.

Amintim că, Gazprom s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie, cerând de la „Moldovagaz” o datorie de 370,5 mln de dolari pentru gazele naturale livrate în 2018.

Precizăm că, în prezent datoria toată a regiunii transnistrene față de gazul rusesc folosit pe care o pune pe umerii Chișinăului se ridică la circa 7 miliarde de dolari, unde sunt incluse și penalitățile.

#Tofilat #datorie #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.