Ce spune Tofilat despre banii ceruți de Gazprom de la Moldovagaz? Moldova are dreptul să nu o achite

Fostul consilier prezidențial al Maiei Sandu, expertul economic, Sergiu Tofilat susține că rușii nu au nici un drept juridic să ceară de la SA „Moldovagaz” să achite datoria din anul 2018, în sumă de peste 370 de milioane de lei, pentru că este o datorie „geopolitică”, scrie Realitatea.md.

Potrivit lui Tofilat, Gazprom în fiecare an se adresează în „arbitrajul” comercial de la Moscova împotriva Moldovagaz cu scopul să-și închidă „repatrierea” pentru gazul livrat în regiunea transnistreană cu 3 ani anterior.

„Ca toată lumea să înțeleagă ce e repatrierea, legea obligă orice companie care a exportat bunuri, servicii să întoarcă banii în țară. Păi iată Gazprom se acoperă cu aceste hotărâri de arbitraj de ce a livrat gaz și nu a încasat banii. Și asta se întâmplă ani la rând. Dacă, contractul Gazprom-Moldovagaz prevedea arbitrajul la Stockholm, așa cum este la Naftogaz, Ucraina de exemplu, atunci arbitrii (judecătorii) adresau o întrebare simplă: de ce Gazprom continuă să livreze gaze ani la rând fără să primească plata, care-i interesul economic? Evident, Gazprom nu are răspuns, pentru că interesul e geopolitic – Kremlinul în așa fel finanțează regimul neconstituțional de la Tiraspol. Să-și asume această datorie, nu avem de gând s-o plătim”, a scris Tofilat.

Amintim că, Gazprom s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie, cerând de la „Moldovagaz” o datorie de 370,5 mln de dolari pentru gazele naturale livrate în 2018.

Precizăm că, în prezent datoria toată a regiunii transnistrene față de gazul rusesc folosit pe care o pune pe umerii Chișinăului se ridică la circa 7 miliarde de dolari, unde sunt incluse și penalitățile.

#Tofilat #datorie #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.