Ce spune Tofilat despre banii ceruți de Gazprom de la Moldovagaz? Moldova are dreptul să nu o achite

Fostul consilier prezidențial al Maiei Sandu, expertul economic, Sergiu Tofilat susține că rușii nu au nici un drept juridic să ceară de la SA „Moldovagaz” să achite datoria din anul 2018, în sumă de peste 370 de milioane de lei, pentru că este o datorie „geopolitică”, scrie Realitatea.md.

Potrivit lui Tofilat, Gazprom în fiecare an se adresează în „arbitrajul” comercial de la Moscova împotriva Moldovagaz cu scopul să-și închidă „repatrierea” pentru gazul livrat în regiunea transnistreană cu 3 ani anterior.

„Ca toată lumea să înțeleagă ce e repatrierea, legea obligă orice companie care a exportat bunuri, servicii să întoarcă banii în țară. Păi iată Gazprom se acoperă cu aceste hotărâri de arbitraj de ce a livrat gaz și nu a încasat banii. Și asta se întâmplă ani la rând. Dacă, contractul Gazprom-Moldovagaz prevedea arbitrajul la Stockholm, așa cum este la Naftogaz, Ucraina de exemplu, atunci arbitrii (judecătorii) adresau o întrebare simplă: de ce Gazprom continuă să livreze gaze ani la rând fără să primească plata, care-i interesul economic? Evident, Gazprom nu are răspuns, pentru că interesul e geopolitic – Kremlinul în așa fel finanțează regimul neconstituțional de la Tiraspol. Să-și asume această datorie, nu avem de gând s-o plătim”, a scris Tofilat.

Amintim că, Gazprom s-a adresat Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie, cerând de la „Moldovagaz” o datorie de 370,5 mln de dolari pentru gazele naturale livrate în 2018.

Precizăm că, în prezent datoria toată a regiunii transnistrene față de gazul rusesc folosit pe care o pune pe umerii Chișinăului se ridică la circa 7 miliarde de dolari, unde sunt incluse și penalitățile.

#Tofilat #datorie #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.