Ce vinde și ce cumpără Republica Moldova: Domeniile grele și mărunțișurile de milioane care ne trag în jos

15 Iul. 2022, 12:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iul. 2022, 12:05 // Actual //  bani.md

Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că Republica Moldova a ajuns la un deficit comercial de 1,7 miliarde de dolari în cinci luni ale anului 2022, cu 8,5% mai mult față de perioada similară a anului precedent. Valoare foarte mare din perspectiva echilibrelor macroeconomice.

În structura exporturilor (1,8 miliarde dolari), cea mai mare pondere o au cerealele și preparate pe bază de cereale (16,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (12,2%), semințe și fructe oleaginoase (11,8%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (9,8%) și legume și fructe (8,2%).

Creșteri semnificative au înregistrat livrările de cereale și preparate pe bază de cereale (de 6,0 ori), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (de 5,7 ori), semințe și fructe oleaginoase (de 3,0 ori), petrol, produse petroliere și produse înrudite, în principal reexporturi (de 9,6 ori), legume și fructe (+36,6%), hrană destinată animalelor (de 3,5 ori), vehicule rutiere, preponderent reexporturi (de 1,8 ori), îmbrăcăminte și accesorii (+13,2%), articole din minerale nemetalice (+56,6%).

Totodată, exporturile au fost trase în jos de: băuturi alcoolice și nealcoolice (-23,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (-6,4%), produse medicinale și farmaceutice (-19,3%), mobilă și părțile ei (-7,1%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (-34,6%), carne și preparate din carne (-63,8%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-12,4%).

În cinci luni ale anului 2022, importurile de mărfuri au însumat 3,5 miliarde dolari. Ponderea cea mai mare o au produse petroliere – 13,1% și gazele naturale – 11,3%. Importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz au crescut de 3,5 ori, pe seama creșterii valorii gazului natural importat din Federația Rusă, de 3,8 ori, petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 2,4 ori) și mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (de 1,7 ori).

Totodată, s-au diminuat importurile de metale neferoase (-53,6%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-30,8%), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (-4,1%), tutun brut și prelucrat (-17,1%), aparate fotografice, echipamente și furnituri de optică; ceasuri și orologii (-31,7%), mașini și aparate pentru prelucrarea metalelor (-24,6%).

 

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!