Ce vinde și ce cumpără Republica Moldova: Domeniile grele și mărunțișurile de milioane care ne trag în jos

Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că Republica Moldova a ajuns la un deficit comercial de 1,7 miliarde de dolari în cinci luni ale anului 2022, cu 8,5% mai mult față de perioada similară a anului precedent. Valoare foarte mare din perspectiva echilibrelor macroeconomice.

În structura exporturilor (1,8 miliarde dolari), cea mai mare pondere o au cerealele și preparate pe bază de cereale (16,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (12,2%), semințe și fructe oleaginoase (11,8%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (9,8%) și legume și fructe (8,2%).

Creșteri semnificative au înregistrat livrările de cereale și preparate pe bază de cereale (de 6,0 ori), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (de 5,7 ori), semințe și fructe oleaginoase (de 3,0 ori), petrol, produse petroliere și produse înrudite, în principal reexporturi (de 9,6 ori), legume și fructe (+36,6%), hrană destinată animalelor (de 3,5 ori), vehicule rutiere, preponderent reexporturi (de 1,8 ori), îmbrăcăminte și accesorii (+13,2%), articole din minerale nemetalice (+56,6%).

Totodată, exporturile au fost trase în jos de: băuturi alcoolice și nealcoolice (-23,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (-6,4%), produse medicinale și farmaceutice (-19,3%), mobilă și părțile ei (-7,1%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (-34,6%), carne și preparate din carne (-63,8%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-12,4%).

În cinci luni ale anului 2022, importurile de mărfuri au însumat 3,5 miliarde dolari. Ponderea cea mai mare o au produse petroliere – 13,1% și gazele naturale – 11,3%. Importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz au crescut de 3,5 ori, pe seama creșterii valorii gazului natural importat din Federația Rusă, de 3,8 ori, petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 2,4 ori) și mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (de 1,7 ori).

Totodată, s-au diminuat importurile de metale neferoase (-53,6%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-30,8%), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (-4,1%), tutun brut și prelucrat (-17,1%), aparate fotografice, echipamente și furnituri de optică; ceasuri și orologii (-31,7%), mașini și aparate pentru prelucrarea metalelor (-24,6%).

#importui #exporturi #comert #deficit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Francul elvețian a ajuns aproape de cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu față de euro. Analiștii cred că Banca Națională a Elveției ar trebui să intervină pentru a opri creșterea.

După mai multe săptămâni de creștere constantă, francul elvețian a devenit tot mai căutat de investitorii care caută siguranță în fața tensiunilor economice și politice din întreaga lume. Moneda Elveției se îndreaptă spre a noua săptămână consecutivă de apreciere, cel mai lung șir de creșteri din ultimii doi ani.

Potrivit Bloomberg, citat de medifax.ro tot mai mulți cumpărători de valută se orientează spre francul elvețian, renunțând la dolar, euro și yen, monede slăbite de politicile SUA și de problemele fiscale la nivel mondial.

Francul este acum cea mai performantă monedă dintre economiile dezvoltate, chiar dacă rata dobânzii din Elveția este zero. Mulți investitori îl consideră singura alternativă sigură la dolar și yen: „Când elimini acești doi jucători principali, rămâne francul elvețian”.

„E posibil ca Banca Elveției să fi intervenit pentru a frâna creșterea francului”, a declarat Jane Foley, de la Rabobank, una dintre cele mai mari bănci olandeze specializate în servicii financiare internaționale.

Banca centrală elvețiană nu comentează niciodată public intervențiile sale, iar datele care ar putea confirma o astfel de mișcare vor fi disponibile cu întârziere. Totuși, experții UBS, cea mai mare bancă din Elveția, și ai grupului financiar francez Société Générale, spun că probabilitatea unei intervenții este ridicată.

Ca să „intervină” pe piața valutară, băncile naționale cumpără sau vând monedă pentru a influența cursul. În acest caz, banca vinde franci și cumpără euro sau dolari. Astfel, pune mai mulți franci în circulație, iar moneda slăbește treptat. Scopul este să mențină francul la un nivel care nu afectează exporturile și economia Elveției, fără să provoace dezechilibre majore pe piață.

Dacă nu ar interveni, francul ar putea continua să se aprecieze, devenind tot mai scump față de alte monede. Asta ar face exporturile elvețiene mai puțin competitive, deoarece produsele vândute în străinătate s-ar scumpi, iar turismul și economia internă ar putea fi afectate.

În schimb, pentru elvețieni ar deveni mai ieftine importurile și călătoriile în străinătate, dar impactul general ar fi negativ pentru companiile locale.