Ce vinde și ce cumpără Republica Moldova: Domeniile grele și mărunțișurile de milioane care ne trag în jos

Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că Republica Moldova a ajuns la un deficit comercial de 1,7 miliarde de dolari în cinci luni ale anului 2022, cu 8,5% mai mult față de perioada similară a anului precedent. Valoare foarte mare din perspectiva echilibrelor macroeconomice.

În structura exporturilor (1,8 miliarde dolari), cea mai mare pondere o au cerealele și preparate pe bază de cereale (16,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (12,2%), semințe și fructe oleaginoase (11,8%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (9,8%) și legume și fructe (8,2%).

Creșteri semnificative au înregistrat livrările de cereale și preparate pe bază de cereale (de 6,0 ori), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (de 5,7 ori), semințe și fructe oleaginoase (de 3,0 ori), petrol, produse petroliere și produse înrudite, în principal reexporturi (de 9,6 ori), legume și fructe (+36,6%), hrană destinată animalelor (de 3,5 ori), vehicule rutiere, preponderent reexporturi (de 1,8 ori), îmbrăcăminte și accesorii (+13,2%), articole din minerale nemetalice (+56,6%).

Totodată, exporturile au fost trase în jos de: băuturi alcoolice și nealcoolice (-23,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (-6,4%), produse medicinale și farmaceutice (-19,3%), mobilă și părțile ei (-7,1%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (-34,6%), carne și preparate din carne (-63,8%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-12,4%).

În cinci luni ale anului 2022, importurile de mărfuri au însumat 3,5 miliarde dolari. Ponderea cea mai mare o au produse petroliere – 13,1% și gazele naturale – 11,3%. Importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz au crescut de 3,5 ori, pe seama creșterii valorii gazului natural importat din Federația Rusă, de 3,8 ori, petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 2,4 ori) și mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (de 1,7 ori).

Totodată, s-au diminuat importurile de metale neferoase (-53,6%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-30,8%), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (-4,1%), tutun brut și prelucrat (-17,1%), aparate fotografice, echipamente și furnituri de optică; ceasuri și orologii (-31,7%), mașini și aparate pentru prelucrarea metalelor (-24,6%).

#importui #exporturi #comert #deficit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.