Ce vinde și ce cumpără Republica Moldova: Domeniile grele și mărunțișurile de milioane care ne trag în jos

Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că Republica Moldova a ajuns la un deficit comercial de 1,7 miliarde de dolari în cinci luni ale anului 2022, cu 8,5% mai mult față de perioada similară a anului precedent. Valoare foarte mare din perspectiva echilibrelor macroeconomice.

În structura exporturilor (1,8 miliarde dolari), cea mai mare pondere o au cerealele și preparate pe bază de cereale (16,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (12,2%), semințe și fructe oleaginoase (11,8%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (9,8%) și legume și fructe (8,2%).

Creșteri semnificative au înregistrat livrările de cereale și preparate pe bază de cereale (de 6,0 ori), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (de 5,7 ori), semințe și fructe oleaginoase (de 3,0 ori), petrol, produse petroliere și produse înrudite, în principal reexporturi (de 9,6 ori), legume și fructe (+36,6%), hrană destinată animalelor (de 3,5 ori), vehicule rutiere, preponderent reexporturi (de 1,8 ori), îmbrăcăminte și accesorii (+13,2%), articole din minerale nemetalice (+56,6%).

Totodată, exporturile au fost trase în jos de: băuturi alcoolice și nealcoolice (-23,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (-6,4%), produse medicinale și farmaceutice (-19,3%), mobilă și părțile ei (-7,1%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (-34,6%), carne și preparate din carne (-63,8%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-12,4%).

În cinci luni ale anului 2022, importurile de mărfuri au însumat 3,5 miliarde dolari. Ponderea cea mai mare o au produse petroliere – 13,1% și gazele naturale – 11,3%. Importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz au crescut de 3,5 ori, pe seama creșterii valorii gazului natural importat din Federația Rusă, de 3,8 ori, petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 2,4 ori) și mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (de 1,7 ori).

Totodată, s-au diminuat importurile de metale neferoase (-53,6%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-30,8%), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (-4,1%), tutun brut și prelucrat (-17,1%), aparate fotografice, echipamente și furnituri de optică; ceasuri și orologii (-31,7%), mașini și aparate pentru prelucrarea metalelor (-24,6%).

#importui #exporturi #comert #deficit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

OMV Petrom, cea mai mare companie de petrol și gaze din România cu afaceri inclusiv în Republica Moldova, a anunțat că a vândut o participație de 5% din proiectul de explorare offshore Han Asparuh din Bulgaria către Bulgarian Energy Holding (BEH), companie deținută de statul bulgar. O tranzacție similară a fost realizată și de partenerul său, NewMed Energy Balkan Limited, astfel încât BEH intră în proiect cu o participație totală de 10%, potrivit profit.ro.

În urma tranzacției, structura consorțiului se modifică astfel: OMV Petrom rămâne operatorul proiectului, cu 45%, NewMed Energy deține tot 45%, iar BEH va avea 10%. Reprezentanții OMV Petrom precizează că BEH va suporta proporțional costurile aferente activităților de explorare și foraj.

CEO-ul NewMed Energy, Yossi Abu, a subliniat că intrarea Bulgariei în proiect consolidează cooperarea regională în domeniul energiei, iar conducerea BEH a arătat că participarea statului bulgar contribuie la întărirea securității energetice naționale.

Forajele de explorare în perimetrul Han Asparuh, situat în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră, au început la sfârșitul anului 2025. Investiția pentru cele două sonde de explorare este estimată la aproximativ 170 de milioane de euro, cea mai mare parte a costurilor fiind acoperită de NewMed Energy, conform acordului dintre parteneri.

OMV Petrom este unul dintre cei trei jucători care domină piața carburanților din Republica Moldova, având o cotă de aproape 20% la importul de benzină.