Ce vinde și ce cumpără Republica Moldova: Domeniile grele și mărunțișurile de milioane care ne trag în jos

Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că Republica Moldova a ajuns la un deficit comercial de 1,7 miliarde de dolari în cinci luni ale anului 2022, cu 8,5% mai mult față de perioada similară a anului precedent. Valoare foarte mare din perspectiva echilibrelor macroeconomice.

În structura exporturilor (1,8 miliarde dolari), cea mai mare pondere o au cerealele și preparate pe bază de cereale (16,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (12,2%), semințe și fructe oleaginoase (11,8%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (9,8%) și legume și fructe (8,2%).

Creșteri semnificative au înregistrat livrările de cereale și preparate pe bază de cereale (de 6,0 ori), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (de 5,7 ori), semințe și fructe oleaginoase (de 3,0 ori), petrol, produse petroliere și produse înrudite, în principal reexporturi (de 9,6 ori), legume și fructe (+36,6%), hrană destinată animalelor (de 3,5 ori), vehicule rutiere, preponderent reexporturi (de 1,8 ori), îmbrăcăminte și accesorii (+13,2%), articole din minerale nemetalice (+56,6%).

Totodată, exporturile au fost trase în jos de: băuturi alcoolice și nealcoolice (-23,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (-6,4%), produse medicinale și farmaceutice (-19,3%), mobilă și părțile ei (-7,1%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (-34,6%), carne și preparate din carne (-63,8%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-12,4%).

În cinci luni ale anului 2022, importurile de mărfuri au însumat 3,5 miliarde dolari. Ponderea cea mai mare o au produse petroliere – 13,1% și gazele naturale – 11,3%. Importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz au crescut de 3,5 ori, pe seama creșterii valorii gazului natural importat din Federația Rusă, de 3,8 ori, petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 2,4 ori) și mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (de 1,7 ori).

Totodată, s-au diminuat importurile de metale neferoase (-53,6%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-30,8%), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (-4,1%), tutun brut și prelucrat (-17,1%), aparate fotografice, echipamente și furnituri de optică; ceasuri și orologii (-31,7%), mașini și aparate pentru prelucrarea metalelor (-24,6%).

#importui #exporturi #comert #deficit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul prim-ministru Dorin Recean a fost desemnat în funcția de emisar special al Președintelui Republicii Moldova pentru dezvoltare și reziliență, potrivit decretului semnat de președintele Maia Sandu.

Conform deciziei, emisarul special își va exercita atribuțiile în baza unui mandat distinct, anexat documentului de numire. Funcția are un caracter special și este axată pe consolidarea capacității statului de a face față riscurilor complexe, în special celor de natură hibridă.

Potrivit mandatului, Dorin Recean are misiunea de a contribui la promovarea eforturilor interinstituționale și multisectoriale orientate spre creșterea rezilienței Republicii Moldova și prevenirea amenințărilor la adresa securității naționale. Accentul este pus pe cooperare, coordonare și integrarea politicilor publice în domeniul securității și dezvoltării.

În exercitarea atribuțiilor sale, emisarul special va coopera cu autoritățile administrației publice centrale, instituțiile din sectorul de securitate, reprezentanții societății civile, precum și cu organizații internaționale relevante, pentru a asigura un cadru coerent și eficient de acțiune în domeniul rezilienței.

De asemenea, Dorin Recean va avea rolul de a promova imaginea Republicii Moldova pe platformele și în cadrul inițiativelor internaționale dedicate consolidării rezilienței și securității, acționând în coordonare cu autoritățile competente ale statului.

Mandatul mai prevede și promovarea schimbului de bune practici, atragerea de expertiză, asistență tehnică, finanțări și proiecte strategice naționale și internaționale, menite să consolideze capacitatea de reziliență a Republicii Moldova.