Ce vinde și ce cumpără Republica Moldova: Domeniile grele și mărunțișurile de milioane care ne trag în jos

Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că Republica Moldova a ajuns la un deficit comercial de 1,7 miliarde de dolari în cinci luni ale anului 2022, cu 8,5% mai mult față de perioada similară a anului precedent. Valoare foarte mare din perspectiva echilibrelor macroeconomice.

În structura exporturilor (1,8 miliarde dolari), cea mai mare pondere o au cerealele și preparate pe bază de cereale (16,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (12,2%), semințe și fructe oleaginoase (11,8%), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (9,8%) și legume și fructe (8,2%).

Creșteri semnificative au înregistrat livrările de cereale și preparate pe bază de cereale (de 6,0 ori), grăsimi și uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracționate (de 5,7 ori), semințe și fructe oleaginoase (de 3,0 ori), petrol, produse petroliere și produse înrudite, în principal reexporturi (de 9,6 ori), legume și fructe (+36,6%), hrană destinată animalelor (de 3,5 ori), vehicule rutiere, preponderent reexporturi (de 1,8 ori), îmbrăcăminte și accesorii (+13,2%), articole din minerale nemetalice (+56,6%).

Totodată, exporturile au fost trase în jos de: băuturi alcoolice și nealcoolice (-23,3%), mașini și aparate electrice și părți ale acestora (-6,4%), produse medicinale și farmaceutice (-19,3%), mobilă și părțile ei (-7,1%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (-34,6%), carne și preparate din carne (-63,8%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-12,4%).

În cinci luni ale anului 2022, importurile de mărfuri au însumat 3,5 miliarde dolari. Ponderea cea mai mare o au produse petroliere – 13,1% și gazele naturale – 11,3%. Importurile de gaz și produse industriale obținute din gaz au crescut de 3,5 ori, pe seama creșterii valorii gazului natural importat din Federația Rusă, de 3,8 ori, petrol, produse petroliere și produse înrudite (de 2,4 ori) și mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (de 1,7 ori).

Totodată, s-au diminuat importurile de metale neferoase (-53,6%), instrumente și aparate, profesionale, științifice și de control (-30,8%), aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (-4,1%), tutun brut și prelucrat (-17,1%), aparate fotografice, echipamente și furnituri de optică; ceasuri și orologii (-31,7%), mașini și aparate pentru prelucrarea metalelor (-24,6%).

#importui #exporturi #comert #deficit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a intrat în sezonul agricol 2025/2026 cu un boom istoric pe piața semințelor de floarea-soarelui, atât ca volum, cât și ca valoare, arată analiza economistului Iurie Rija. În ultimele trei luni din 2025, octombrie, noiembrie și decembrie, exporturile lunare au atins constant 115–120 mii tone, un prag care nu a mai fost atins niciodată anterior.

În perioada august–decembrie 2025, Moldova a exportat 386,4 mii tone de floarea-soarelui, cu 36% mai mult decât în aceeași perioadă din 2024 și de două ori mai mult decât în 2023. Comparativ cu 2022, volumul este de 2,7 ori mai mare, ceea ce plasează sectorul într-o fază de expansiune fără precedent.

Creșterea volumelor a fost dublată de un preț favorabil. Prețul mediu de export a urcat la 11,06 lei/kg, cu 5% peste sezonul precedent și cu 44% peste nivelul din 2023. Această combinație a generat încasări record: 4,27 miliarde lei în cinci luni, cu 42% mai mult decât în 2024 și aproape de trei ori mai mult decât în 2023.

Piața a fost dominată de câțiva mari traderi. OROM-IMEXPO a fost lider, cu 68,7 mii tone (18% din total), urmat de RUSAGRO-PRIM (58,6 mii tone – 15%) și VADALEX GRAINS (30,1 mii tone – 8%). AGRO-NOVA PRIM a completat topul, iar primii patru exportatori au concentrat peste 46% din livrări.

Din punct de vedere geografic, exporturile rămân puternic regionalizate. Turcia a absorbit aproape 180 mii tone, iar România peste 150 mii tone, cele două piețe au cumulat peste 85% din total. Bulgaria a importat peste 33 mii tone la un preț superior, de 11,45 lei/kg. O surpriză a sezonului a fost Ucraina, care a cumpărat 2.839 tone de semințe pentru însămânțare, deși este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali.

Creșterea prețului la uleiul de floarea-soarelui a impulsionat procesarea internă. Prețul mediu de export a ajuns la 22 lei/kg, cu 14% peste 2024 și cu aproape 50% peste 2023, ducând marja brută la 10–12 lei/kg. În a doua jumătate a anului, exporturile de ulei au generat peste 1,1 miliarde lei.

În decembrie 2025, Moldova a exportat 12.723 tone de ulei, de aproape cinci ori mai mult decât în decembrie 2024, la un preț record de 22,82 lei/kg, pe fondul reducerii producției în bazinul Mării Negre, în special în Ucraina.

Liderul pieței de ulei a fost FLOAREA SOARELUI SA, cu 28 mii tone (55% din total), urmat de GLOBAL FARMING (23%) și DANUBE OIL COMPANY (16%). Împreună, aceste trei companii au realizat peste 90% din exporturi.

Destinațiile s-au mutat tot mai mult spre Uniunea Europeană: Italia și Franța au devenit principalele piețe, urmate de Portugalia și Spania, la prețuri medii de 21–22 lei/kg, mai atractive decât cele din Orientul Mijlociu, care aproape a dispărut din structură.

Șrotul de floarea-soarelui a cunoscut o revenire spectaculoasă: 39.364 tone exportate în iulie–decembrie 2025, de 6,5 ori mai mult decât în 2024, deși la un preț mai mic, 3,88 lei/kg. GLOBAL FARMING, DANUBE OIL COMPANY și FLOAREA SOARELUI SA domină această piață, semn al repornirii capacităților industriale.

Per ansamblu, în iulie–decembrie 2025 au fost valorificate circa 500 mii tone de floarea-soarelui, un record istoric. 76% din volum a mers la export ca materie primă, iar doar 24% a fost procesat intern, o îmbunătățire față de 2024, dar mult sub nivelurile din 2022–2023, când peste 60% era procesat local.

„Anul 2025 marchează o revenire clară după prăbușirea din 2024, dar cu o balanță încă puternic înclinată spre exportul de floarea-soarelui brută. Procesarea își revine, însă adevărata valoare adăugată rămâne încă sub potențial”, concluzionează economistul Iurie Rija.