Cea mai mare bancă italiană blochează tranzacțiile în euro din Rusia către UE

Intesa Sanpaolo, cea mai mare bancă italiană, a anunțat că va înceta să accepte plăți în euro de la toate băncile din Rusia, cu excepția propriei filiale ruse, „Intesa”. Clienții și partenerii filialei au fost informați oficial despre această decizie, potrivit surselor din două instituții financiare rusești citate de publicația Vedomosti.

De la 15 ianuarie 2025, Intesa Sanpaolo va modifica și condițiile de operare a conturilor corespondente ale filialei sale din Rusia. Plățile în euro vor fi disponibile doar în scopuri comerciale pentru conturile deschise la Intesa, filialele acesteia sau alte bănci situate pe teritoriul Italiei. „Vă rugăm să țineți cont de aceste informații la planificarea plăților și să evaluați din timp riscurile unui refuz”, se arată în notificarea transmisă de bancă.

Această decizie va afecta în principal clienții corporativi ruși care utilizau filiala Intesa pentru tranzacții în euro cu parteneri din afara Italiei, a declarat Olga Sorokina, partener manager al firmei de avocatură O2 Consulting. Aceștia includ exportatori, importatori, precum și companii din domeniul serviciilor și al producției industriale. Totuși, Sorokina a subliniat că volumul operațiunilor Intesa pe conturile corespondente a scăzut semnificativ în ultimii ani, banca concentrându-se mai mult pe companiile care desfășoară afaceri în Italia sau cu parteneri italieni.

Decizia Intesa este atribuită presiunilor din partea Băncii Centrale Europene (BCE), sancțiunilor internaționale și riscurilor de reputație, explică Sorokina. BCE monitorizează strict tranzacțiile din zona euro care implică jurisdicții supuse sancțiunilor, potrivit avocatului Andrei Gusev, partener la Nordic Star.

IMM-urile rusești care depind de tranzacții pe termen lung în euro cu Italia ar putea întâmpina dificultăți majore, fiind nevoite să caute rute alternative pentru plăți.

De asemenea, Intesa a crescut recent comisioanele pentru controlul valutar al operațiunilor efectuate în baza contractelor de vânzare-cumpărare fără importul bunurilor în Rusia. În unele cazuri, comisioanele au crescut de până la 10 ori. În octombrie, banca a majorat taxa pentru deschiderea unui cont în euro pentru clienții corporativi la 50.000 de ruble, o creștere de zece ori față de tarifele anterioare.

Aceste măsuri evidențiază înăsprirea reglementărilor financiare și dificultățile tot mai mari pentru companiile rusești în accesarea piețelor europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#intesa #banca #Italia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Benzinăriile Lukoil din România au devenit unul dintre cele mai căutate active de pe piața energetică regională, în contextul sancțiunilor internaționale impuse companiei ruse și al potențialului de creștere al pieței românești de carburanți. România are doar 2.500 de stații de alimentare, la o populație de 19 milioane, mult sub nivelul altor state din regiune: Bulgaria are peste 3.000 de benzinării la doar 6,4 milioane de locuitori, iar Austria are mai multe stații decât România, deși are cu o treime mai puține autovehicule, scrie hotnews.ro.

Subdezvoltarea rețelei de benzinării și extinderea accelerată a infrastructurii rutiere sunt două motive care atrag investitori mari către activele Lukoil. „Sunt prea puține benzinării în România, raportat la trafic și la numărul de mașini”, spune Ramin Aliyev, CEO SOCAR România. Comparativ cu Austria, România are cu 32% mai multe autovehicule, dar cu 300 de benzinării mai puțin, o disproporție care indică un potențial uriaș de dezvoltare.

Pe acest fond, trei companii au depus interes pentru activele Lukoil: MOL Ungaria, Hellenic Petroleum și fondul american Carlyle, potrivit ministrului Energiei, Bogdan Ivan. Problema este însă că investitorii sunt interesați fie numai de rețeaua de benzinării (MOL și Hellenic), fie exclusiv de participația Lukoil în perimetrul de gaze Trident din Marea Neagră (Carlyle). Toți evită însă rafinăria Petrotel Ploiești, considerată partea cea mai problematică a pachetului de active.

Rafinăria Petrotel, cu o capacitate de 2,4 milioane de tone anual, se află de ani de zile în centrul unor dispute judiciare legate de suspiciuni de evaziune fiscală, într-un dosar cu un prejudiciu estimat la 2,3 miliarde lei. Un alt factor de descurajare este starea tehnică învechită a instalațiilor, care ar necesita investiții foarte mari pentru modernizare. Deși autorizația de mediu permite prelucrarea oricărui tip de țiței, rafinăria a fost proiectată pentru țiței rusesc de tip Ural, bogat în sulf. În ultimii ani, Petrotel a funcționat cu țiței din Kazahstan, de asemenea sulfuros, ceea ce limitează flexibilitatea procesării.

Spre deosebire de rafinărie, rețeaua de benzinării Lukoil este considerată o afacere excelentă, în special datorită poziționării stațiilor pe rute cu trafic intens, la intrările și ieșirile din marile orașe și în zone unde se construiesc noi tronsoane de autostradă. România este o țară de tranzit major în regiune, iar creșterea infrastructurii rutiere va stimula și mai mult consumul de carburanți.

SOCAR, unul dintre jucătorii activi la nivel regional, evită să confirme dacă este interesat de activele Lukoil, însă compania continuă să investească agresiv în extindere: are deja 87 de benzinării și va trece de 100 anul viitor, urmărind o dublare a rețelei pentru atingerea unui obiectiv strategic ambițios.

În prezent, România are patru rafinării operaționale: Petrobrazi (OMV Petrom), Petromidia (Rompetrol), Petrotel (Lukoil) și Vega (unitate petrochimică). Producția internă acoperă integral consumul de benzină și o parte semnificativă din consumul de motorină, restul fiind acoperit prin importuri din Bulgaria, Kazahstan, Ungaria și Turcia.

În piața de retail, lider este OMV Petrom, urmat de Rompetrol, Lukoil, MOL, SOCAR, NIS (Gazprom) și o rețea vastă de peste 700 de benzinării independente, semn al unei piețe extrem de concurențiale, dar aflate încă în plină expansiune.