Cea mai mare economie a Europei vrea să le taie părinților cu venituri mari indemnizațiile pentru creșterea copilului

Cabinetul de la Berlin a aprobat miercuri, 5 iulie, un proiect de buget pe 2024 care ar elimina indemnizaţia pentru creşterea copilului în cazul părinţilor cu venituri mari, în cadrul unui pachet de măsuri de austeritate bugetară pe fondul exploziei inflaţiei, transmite Reuters.

Pentru respectarea planului bugetar pe 2024 propus de Ministerul de Finanţe, ministrul Familiei a anunţat că a propus ca părinţii ale căror venituri comune depăşesc 150.000 de euro pe an să nu mai primească indemnizaţie pentru creşterea copilului. Pragul anterior era de 300.000 de euro pe an, descris drept ”foarte, foarte mare” chiar de cancelarul Olaf Scholz.

Venitul mediu al unei gospodării din Germania este de 60.000 de euro.

Propunerea vizând eliminarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului ar afecta 50.000 de părinţi, sau aproximativ 5% din totalul beneficiarilor, şi ar permitea realizarea unor economii de aproximativ 290 de milioane de euro în 2024, a estimat Ministerul Familiei.
Cea mai mare economie a Europei oferă în prezent un sprijin generos pentru familii, în ideea de a combate îmbătrânirea populaţiei şi a încuraja taţii să se implice mai activ în creşterea copiilor, însă în prezent trebuie să adopte tăieri de buget pentru a ţine sub control deficitul.

De asemenea, Cabinetul de la Berlin intenţionează să reducă noile împrumuturi până la limita prevăzută în Constituţie şi să recurgă la reduceri de bugete pentru toate ministerele, exceptând însă apărarea.

Însă intenţia Berlinului de a elimina indemnizaţia pentru creşterea copilului a fost criticată pentru că transmite un semnal greşit cu privire la egalitatea între sexe în principala economie a Europei deoarece ar face femeile, care în mod frecvent câştigă mai puţin decât bărbaţii, să fie complet dependente de partenerii lor în primul an de la naşterea copilului, şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru bărbaţi să stea acasă pentru a avea grijă de copil.

Introdusă în 2007, indemnizaţia pentru creşterea copilului oferea noilor părţi aproximativ 65% din salariul lor lunar, fiind limitată la 1.800 de euro pe lună, pentru o perioadă de până la 14 luni.

Măsurile preconizate au nevoie de aprobarea parlamentarilor înainte de a intra în vigoare. Bundestag-ul (camera inferioară a Parlamentului) va supune la vot întregul buget federal pe 2024 abia în luna decembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copil #indemnizatie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va putea construi, în viitorul apropiat, depozite subterane proprii pentru stocarea gazelor naturale, din cauza limitărilor geologice și a costurilor uriașe ale unui astfel de proiect. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că investițiile necesare ar ajunge la circa 16 miliarde de dolari, o sumă pe care autoritățile o consideră prohibitivă în actualul context, scrie moldova1.

„Nu avem foste depozite sau zăcăminte de gaze deja epuizate în care am putea injecta și n-avem nici mine de sare, pentru că aceste depozite subterane se construiesc în anumite structuri geologice. (…) investițiile pentru un astfel de depozit subteran s-ar ridica la vreo 16 miliarde de dolari. Deci, sunt niște costuri foarte mari”, a declarat Junghietu la emisiunea „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1, ediția din 11 februarie.

În lipsa unor capacități interne, rezervele strategice ale țării sunt păstrate în depozite din statele vecine, pe baza unor înțelegeri de cooperare. Ministrul a precizat că autoritățile de la Kiev au reiterat garanțiile privind siguranța stocurilor, iar decizia luată anul trecut a fost de a împărți rezervele în două: 45% în Ucraina și peste 55% în România.

Totodată, Junghietu a menționat că Republica Moldova deține 22,6 milioane de metri cubi de gaze stocate în Ucraina.

Pe fundalul scăderii prețurilor de achiziție, autoritățile indică și o ieftinire a costului gazelor în 2026. Estimările arată un preț mediu anual de aproximativ 404 euro/1.000 m³ (circa 38 euro/MWh), cu aproape 17% mai mic față de anul precedent, evoluție care a permis reducerea tarifelor pentru populație.

Conform deciziei ANRE, tariful final pentru consumatorii casnici a fost stabilit la 14,42 lei/m³, față de 16,74 lei/m³, tarif aplicat până la 3 februarie.