Cea mai mare economie a Europei vrea să le taie părinților cu venituri mari indemnizațiile pentru creșterea copilului

Cabinetul de la Berlin a aprobat miercuri, 5 iulie, un proiect de buget pe 2024 care ar elimina indemnizaţia pentru creşterea copilului în cazul părinţilor cu venituri mari, în cadrul unui pachet de măsuri de austeritate bugetară pe fondul exploziei inflaţiei, transmite Reuters.

Pentru respectarea planului bugetar pe 2024 propus de Ministerul de Finanţe, ministrul Familiei a anunţat că a propus ca părinţii ale căror venituri comune depăşesc 150.000 de euro pe an să nu mai primească indemnizaţie pentru creşterea copilului. Pragul anterior era de 300.000 de euro pe an, descris drept ”foarte, foarte mare” chiar de cancelarul Olaf Scholz.

Venitul mediu al unei gospodării din Germania este de 60.000 de euro.

Propunerea vizând eliminarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului ar afecta 50.000 de părinţi, sau aproximativ 5% din totalul beneficiarilor, şi ar permitea realizarea unor economii de aproximativ 290 de milioane de euro în 2024, a estimat Ministerul Familiei.
Cea mai mare economie a Europei oferă în prezent un sprijin generos pentru familii, în ideea de a combate îmbătrânirea populaţiei şi a încuraja taţii să se implice mai activ în creşterea copiilor, însă în prezent trebuie să adopte tăieri de buget pentru a ţine sub control deficitul.

De asemenea, Cabinetul de la Berlin intenţionează să reducă noile împrumuturi până la limita prevăzută în Constituţie şi să recurgă la reduceri de bugete pentru toate ministerele, exceptând însă apărarea.

Însă intenţia Berlinului de a elimina indemnizaţia pentru creşterea copilului a fost criticată pentru că transmite un semnal greşit cu privire la egalitatea între sexe în principala economie a Europei deoarece ar face femeile, care în mod frecvent câştigă mai puţin decât bărbaţii, să fie complet dependente de partenerii lor în primul an de la naşterea copilului, şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru bărbaţi să stea acasă pentru a avea grijă de copil.

Introdusă în 2007, indemnizaţia pentru creşterea copilului oferea noilor părţi aproximativ 65% din salariul lor lunar, fiind limitată la 1.800 de euro pe lună, pentru o perioadă de până la 14 luni.

Măsurile preconizate au nevoie de aprobarea parlamentarilor înainte de a intra în vigoare. Bundestag-ul (camera inferioară a Parlamentului) va supune la vot întregul buget federal pe 2024 abia în luna decembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copil #indemnizatie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O scrisoare oficială către Fondul Monetar Internațional urmează să fie transmisă în zilele următoare, prin care Guvernul își va exprima deschiderea pentru un nou format de cooperare, după expirarea memorandumului precedent în octombrie 2025. Anunțul a fost făcut de către ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

„În zilele următoare vom trimite o scrisoare despre deschiderea noastră și dorința de a avea un anumit tip de memorandum, nu neapărat cu datorie. Nu trebuie de uitat că acolo sunt experți de clasă mondială”, a spus Gavriliță.

Potrivit oficialului, cooperarea cu FMI poate avea loc în mai multe formate, inclusiv printr-un program clasic, printr-un mecanism de tip stand-by sau prin Instrumentul de coordonare a politicilor, care nu presupune finanțare, dar transmite un semnal de credibilitate către partenerii internaționali.

Gavriliță a menționat că existența unui asemenea instrument facilitează dialogul cu Banca Mondială, Uniunea Europeană și alți donatori și sprijină implementarea proiectelor din planul de creștere economică susținut de UE.

„Vom începe negocieri cu ei, vom vedea, inclusiv, evoluția noastră internă. Oricum va trebui să majorăm anumite venituri și să le ajustăm undeva. Deficitul trebuie acoperit nu prin datorii, ci, pe termen mediu, prin creșterea veniturilor, care trebuie să vină din creșterea economică”, a declarat ministrul.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie trecut, însă Republica Moldova nu a beneficiat de ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de circa 170 de milioane de dolari. Autoritățile au recunoscut că fondurile nu au fost debursate din cauza neîndeplinirii unor angajamente asumate, în special pe componenta de cheltuieli.