Cea mai mare economie a Europei vrea să le taie părinților cu venituri mari indemnizațiile pentru creșterea copilului

Cabinetul de la Berlin a aprobat miercuri, 5 iulie, un proiect de buget pe 2024 care ar elimina indemnizaţia pentru creşterea copilului în cazul părinţilor cu venituri mari, în cadrul unui pachet de măsuri de austeritate bugetară pe fondul exploziei inflaţiei, transmite Reuters.

Pentru respectarea planului bugetar pe 2024 propus de Ministerul de Finanţe, ministrul Familiei a anunţat că a propus ca părinţii ale căror venituri comune depăşesc 150.000 de euro pe an să nu mai primească indemnizaţie pentru creşterea copilului. Pragul anterior era de 300.000 de euro pe an, descris drept ”foarte, foarte mare” chiar de cancelarul Olaf Scholz.

Venitul mediu al unei gospodării din Germania este de 60.000 de euro.

Propunerea vizând eliminarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului ar afecta 50.000 de părinţi, sau aproximativ 5% din totalul beneficiarilor, şi ar permitea realizarea unor economii de aproximativ 290 de milioane de euro în 2024, a estimat Ministerul Familiei.
Cea mai mare economie a Europei oferă în prezent un sprijin generos pentru familii, în ideea de a combate îmbătrânirea populaţiei şi a încuraja taţii să se implice mai activ în creşterea copiilor, însă în prezent trebuie să adopte tăieri de buget pentru a ţine sub control deficitul.

De asemenea, Cabinetul de la Berlin intenţionează să reducă noile împrumuturi până la limita prevăzută în Constituţie şi să recurgă la reduceri de bugete pentru toate ministerele, exceptând însă apărarea.

Însă intenţia Berlinului de a elimina indemnizaţia pentru creşterea copilului a fost criticată pentru că transmite un semnal greşit cu privire la egalitatea între sexe în principala economie a Europei deoarece ar face femeile, care în mod frecvent câştigă mai puţin decât bărbaţii, să fie complet dependente de partenerii lor în primul an de la naşterea copilului, şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru bărbaţi să stea acasă pentru a avea grijă de copil.

Introdusă în 2007, indemnizaţia pentru creşterea copilului oferea noilor părţi aproximativ 65% din salariul lor lunar, fiind limitată la 1.800 de euro pe lună, pentru o perioadă de până la 14 luni.

Măsurile preconizate au nevoie de aprobarea parlamentarilor înainte de a intra în vigoare. Bundestag-ul (camera inferioară a Parlamentului) va supune la vot întregul buget federal pe 2024 abia în luna decembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#copil #indemnizatie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.