Cea mai SCUMPĂ vacanță din 2021! Un turist român a cheltuit 75.000 euro pentru un circuit de LUX Franța – Italia

01 Sept. 2021, 14:10
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
01 Sept. 2021, 14:10 // Au Bani //  MD Bani

Cea mai scumpă vacanță a verii 2021 poate fi considerată vacanța unui turist român care a efectuat un circuit Franța – Italia, pe traseul Riviera franceză – Florența (Toscana), care a costat 75.000 de euro. Românul a ales cazări din cele mai sofisticate și experiențe extravagante.

„S-a ajuns la această sumă pentru că turiștii au dorit cazări în locuri extraordinare, care să fie în sine o experiență. Hotel De Paris din Monaco, Hotel Four Seasons din Florența și cazarea din Il Borgo Santo Pietro Toscana. În fiecare dintre aceste locuri au ales să fie cazați în suite. Un exemplu este Fresco suite de la Four Seasons Florența, care are o frescă renascentistă pe tavan”, a precizat Anca Drugan, CEO Nordis Travel, agenția de turism cu care a călătorit românul.

De asemenea, turistul și-a dorit experiențe din cele extravagante, cum ar fi o cursă private jet cu aterizare pe aeroportul Dalaman (Turcia) și transfer cu elicopterul către resortul D Maris Bay. La retur, transferul către aeroport s-a făcut cu un speedboat, urmat de transfer terestru cu o limuzină de lux. Turiștii care au apelat la acest pachet au experimentat practic toate mijloacele de transport, pentru o experiență cu adevărat deplină, scrie Wall Street.ro.

„Am consemnat și un record de 4 zboruri private jet într-o singură zi, pentru persoane care au avut la dispoziție o zi întreagă o aeronavă și echipajul acesteia, astfel încât să rezolve toate cele necesare zburând între patru țări în mai puțin de 12 ore”, a adăugat Anca Drugan.

Realitatea Live

18 Ian. 2026, 16:52
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Ian. 2026, 16:52 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Constructorul chinez BYD dezvoltă în provincia Henan o fabrică de dimensiuni nemaiîntâlnite, mult peste facilitățile industriale existente, cu scopul de a produce un milion de mașini pe an doar aici, însă această construcție este mai mult decât o unitate de producție. Fabrica a fost deschisă în 2023 și este în proces de extindere.

Imaginile aeriane arată că este vorba despre un oraș în sine, cu hale de producție, dar și infrastructură, blocuri de locuințe, terenuri de fotbal și de tenis, totul fiind proiectat pentru a susține forța de muncă, dar și activitatea non-stop a fabricii. Mii de muncitori deja locuiesc în interiorul facilității, care este un amestec de fabrică și comunitate, scrie The Economic Times.

Mega-fabrica este compusă din opt faze de dezvoltare: 1-4 au fost deja construite, iar 5-8 sunt în proces de construcție, iar când și acestea vor fi gata vor consolida poziția BYD drept constructorul cu cea mai mare unitate de producție de mașini electrice din lume, depășind de peste 10 ori dimensiunea fabricii Tesla din Nevada (11,6 kilometri pătrați).

La finalul proiectului, mega-fabrica BYD din Zhengzhou se va întinde pe aproape 130 de kilometri pătrați – spre exemplu, Bucureștiul se întinde pe 240 de kilometri pătrați.

În prezent, peste 60.000 de oameni lucrează la fabrica din Zhengzhou, însă numărul acestora ar urma să crească pentru că BYD vrea să angajeze încă 200.000 la nivel mondial în următoarele luni. Toate facilitățile de recreere și locuințele construite în interiorul fabricii au ca scop creșterea productivității și fidelizarea angajaților, însă există voci care susțin că o creștere atât de rapidă are riscul să producă un „oraș fantomă” în cazul scăderii cererii de mașini electrice.

BYD a vândut 4,25 de milioane de mașini electrice în 2024, însă fabrica din Zhengzhou este aspru criticată din cauza impactului asupra mediului înconjurător, în timp ce alte persoane o cataloghează pur și simplu ca fiind „urâtă”. Totodată, această fabrică urmărește strategia industrială a Chinei: combină dimensiunea, viteza și ajutorul de stat pentru a-și depăși rivalii. În timp ce Tesla se bazează pe automatizare, BYD pune accent pe capitalul uman, angajând aproape un milion de muncitori. Cu toate astea, adoptarea unui model bazat pe forța de muncă ridică semne de întrebare legate de sustenabilitate, tendința la nivel mondial fiind de automatizare.