CEC: Din totalul celor 898 de localități în 820 avem deja înregistrată o rată de participare de peste 25%

În cadrul alegerilor locale din Republica Moldova, peste 820.000 de alegători și-au exercitat dreptul la vot, reprezentând aproximativ 30% din totalul celor cu drept de vot. Prezența la urne a variat semnificativ în diverse localități din țară, reflectând angajamentul divers al comunităților în procesul electoral, a declarat șefa CEC-ului, Angelica Caraman într-un briefing de presă.

Localitatea cu cea mai mare prezență la vot a fost Pocrovca din Dondușeni, cu impresionanta cifră de 67%. În Chișinău, prezența la vot a fost în jur de 26%, cu locuitorii sectorului Rîșcani în frunte cu 26%. În suburbiile Chișinăului, prezența a atins 28%, cu locuitorii de la Vadul lui Vodă în top, cu 36%.

În contrast, cea mai mică prezență la vot a fost înregistrată la Durlești, cu 24%. La Bălți, din cei 100.000 de alegători înregistrați, s-au prezentat la urne aproximativ 35%. În Comrat, prezența a fost de peste 31%.

În 820 de localități, prezența a depășit 25%, declarând astfel alegerile ca fiind valabile. În localitățile unde prezența la vot a fost sub prag, se prevede organizarea de alegeri repetate în următoarele două săptămâni.

Femeile au fost mai active în procesul electoral, reprezentând 54% din cei care și-au exprimat votul. Persoanele cu vârste cuprinse între 56 și 74 de ani au constituit cea mai mare pondere din punct de vedere al participării la vot.

În ceea ce privește incidentele, s-au raportat aproximativ 130 de cazuri, incluzând agitație electorală, transport ilegal de alegători, afișaj electoral neautorizat, corupere a alegătorilor și fotografierea buletinelor de vot. La Chirsova, a fost inițiată o urmărire penală pentru împiedicarea exercitării dreptului la vot.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incalcari #alegatori #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două proiecte de lege care vizează modernizarea cadrului legal al pieței asigurărilor și alinierea acestuia la standardele Uniunii Europene au fost supuse consultării publice. Inițiativele au fost elaborate de Banca Națională a Moldovei (BNM) și sunt promovate de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu principiile transparenței decizionale.

Potrivit autorităților, noile reglementări propun un cadru normativ actualizat, cu termene clare de intrare în vigoare în perioada 2028–2029, fără a introduce modificări imediate pentru consumatori și pentru piața asigurărilor. Scopul este consolidarea stabilității sectorului, creșterea protecției asiguraților și apropierea treptată de practicile europene.

Primul proiect vizează asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (RCA) și urmărește armonizarea regulilor din Republica Moldova cu cele aplicate în Uniunea Europeană. Documentul clarifică rolurile instituțiilor implicate: BNM va exercita supravegherea companiilor de asigurări, iar Comisia Națională a Pieței Financiare va gestiona relația contractuală cu clienții, inclusiv constatarea și plata despăgubirilor.

Proiectul mai prevede trecerea la un sistem de stabilire liberă a tarifelor RCA, în linie cu practicile europene, precum și majorarea limitelor de despăgubire pentru a oferi o protecție mai ridicată persoanelor prejudiciate. Totodată, este creat cadrul pentru un sistem informațional modern în domeniul RCA, care va asigura evidența centralizată a polițelor și a daunelor.

Implementarea va fi etapizată, iar prevederile legii vor intra în vigoare peste doi ani. Dispozițiile privind prima unică ce va acoperi RCA intern și asigurarea externă „Carte Verde” vor deveni aplicabile doar după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Al doilea proiect se referă la activitatea de asigurare și reasigurare și are ca obiectiv creșterea siguranței și stabilității pieței pentru consumatori. Noile reguli impun cerințe mai stricte de capitalizare, guvernanță și gestionare a riscurilor pentru companiile de asigurări, astfel încât acestea să își poată onora obligațiile față de clienți.

Documentul stabilește reguli clare privind organizarea conducerii, transparența acționariatului și managementul riscurilor. În același timp, sunt prevăzute cerințe proporționale pentru companiile mai mici, pentru a evita presiuni excesive asupra acestora.

Proiectul actualizează și cerințele privind capitalul minim al asigurătorilor, în funcție de tipul de activitate desfășurată, pentru a garanta resurse financiare suficiente în vederea achitării despăgubirilor.

Aplicarea noilor reguli va fi graduală. La intrarea în vigoare, companiile vor trebui să respecte cea mai mare parte a cerințelor, iar conformarea integrală va avea loc într-o etapă ulterioară. Se propune ca legea privind activitatea de asigurare și reasigurare să intre în vigoare la 1 ianuarie 2029.