CEC: Din totalul celor 898 de localități în 820 avem deja înregistrată o rată de participare de peste 25%

În cadrul alegerilor locale din Republica Moldova, peste 820.000 de alegători și-au exercitat dreptul la vot, reprezentând aproximativ 30% din totalul celor cu drept de vot. Prezența la urne a variat semnificativ în diverse localități din țară, reflectând angajamentul divers al comunităților în procesul electoral, a declarat șefa CEC-ului, Angelica Caraman într-un briefing de presă.

Localitatea cu cea mai mare prezență la vot a fost Pocrovca din Dondușeni, cu impresionanta cifră de 67%. În Chișinău, prezența la vot a fost în jur de 26%, cu locuitorii sectorului Rîșcani în frunte cu 26%. În suburbiile Chișinăului, prezența a atins 28%, cu locuitorii de la Vadul lui Vodă în top, cu 36%.

În contrast, cea mai mică prezență la vot a fost înregistrată la Durlești, cu 24%. La Bălți, din cei 100.000 de alegători înregistrați, s-au prezentat la urne aproximativ 35%. În Comrat, prezența a fost de peste 31%.

În 820 de localități, prezența a depășit 25%, declarând astfel alegerile ca fiind valabile. În localitățile unde prezența la vot a fost sub prag, se prevede organizarea de alegeri repetate în următoarele două săptămâni.

Femeile au fost mai active în procesul electoral, reprezentând 54% din cei care și-au exprimat votul. Persoanele cu vârste cuprinse între 56 și 74 de ani au constituit cea mai mare pondere din punct de vedere al participării la vot.

În ceea ce privește incidentele, s-au raportat aproximativ 130 de cazuri, incluzând agitație electorală, transport ilegal de alegători, afișaj electoral neautorizat, corupere a alegătorilor și fotografierea buletinelor de vot. La Chirsova, a fost inițiată o urmărire penală pentru împiedicarea exercitării dreptului la vot.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incalcari #alegatori #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China a adoptat o versiune revizuită a Legii comerțului exterior, menită să extindă semnificativ instrumentele de care dispune Beijingul în eventualitatea unor confruntări comerciale cu partenerii săi externi, relatează Reuters. Noile amendamente permit, între altele, restricționarea exporturilor chineze – de la minerale strategice până la produse de larg consum, inclusiv jucării sexuale.

Potrivit agenției, revizuirea cadrului legal are și un obiectiv strategic mai larg: convingerea statelor membre ale unui important bloc comercial transpacific, creat inițial pentru a contracara influența crescândă a Chinei, că această putere industrială merită un loc la masa negocierilor. În paralel, Beijingul încearcă să-și reducă dependența economică de Statele Unite.

Noua Lege a comerțului exterior acordă autorităților politice competențe sporite pentru a răspunde partenerilor care încearcă să limiteze exporturile Chinei. Printre instrumentele prevăzute se numără utilizarea așa-numitelor „liste negative”, care permit deschiderea selectivă a unor sectoare restricționate pentru companiile străine.

Revizuirea legislativă se concentrează pe domenii-cheie precum comerțul digital, comerțul „verde” și protecția drepturilor de proprietate intelectuală – îmbunătățiri considerate esențiale pentru ca China să se alinieze standardelor CPTPP (Acordul Cuprinzător și Progresiv pentru Parteneriatul Transpacific).

Diplomați din domeniul comerțului citați de Reuters afirmă că Beijingul a înăsprit formulările legale și pentru a se pregăti de posibile litigii intentate de companii private, care au un rol tot mai influent în economia chineză.

„Ministerele au devenit mult mai sensibile la criticile venite din partea sectorului privat”, a declarat un diplomat comercial occidental cu experiență îndelungată în relația cu China. „China este o țară a statului de drept, nu un spațiu al haosului total. Este mai bine ca totul să fie clar stabilit, negru pe alb.”

Potrivit acelorași surse diplomatice, guvernul chinez ar putea intra tot mai frecvent în conflict cu mediul de afaceri intern în încercarea de a impune interdicții comerciale de amploare, cum a fost cazul blocării totale a importurilor de produse marine din Japonia. Aceste tensiuni se suprapun peste rivalitatea geopolitică dintre cele două mari economii asiatice, alimentată inclusiv de disputa privind Taiwanul.