CEC: Din totalul celor 898 de localități în 820 avem deja înregistrată o rată de participare de peste 25%

În cadrul alegerilor locale din Republica Moldova, peste 820.000 de alegători și-au exercitat dreptul la vot, reprezentând aproximativ 30% din totalul celor cu drept de vot. Prezența la urne a variat semnificativ în diverse localități din țară, reflectând angajamentul divers al comunităților în procesul electoral, a declarat șefa CEC-ului, Angelica Caraman într-un briefing de presă.

Localitatea cu cea mai mare prezență la vot a fost Pocrovca din Dondușeni, cu impresionanta cifră de 67%. În Chișinău, prezența la vot a fost în jur de 26%, cu locuitorii sectorului Rîșcani în frunte cu 26%. În suburbiile Chișinăului, prezența a atins 28%, cu locuitorii de la Vadul lui Vodă în top, cu 36%.

În contrast, cea mai mică prezență la vot a fost înregistrată la Durlești, cu 24%. La Bălți, din cei 100.000 de alegători înregistrați, s-au prezentat la urne aproximativ 35%. În Comrat, prezența a fost de peste 31%.

În 820 de localități, prezența a depășit 25%, declarând astfel alegerile ca fiind valabile. În localitățile unde prezența la vot a fost sub prag, se prevede organizarea de alegeri repetate în următoarele două săptămâni.

Femeile au fost mai active în procesul electoral, reprezentând 54% din cei care și-au exprimat votul. Persoanele cu vârste cuprinse între 56 și 74 de ani au constituit cea mai mare pondere din punct de vedere al participării la vot.

În ceea ce privește incidentele, s-au raportat aproximativ 130 de cazuri, incluzând agitație electorală, transport ilegal de alegători, afișaj electoral neautorizat, corupere a alegătorilor și fotografierea buletinelor de vot. La Chirsova, a fost inițiată o urmărire penală pentru împiedicarea exercitării dreptului la vot.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incalcari #alegatori #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.