CEC: Din totalul celor 898 de localități în 820 avem deja înregistrată o rată de participare de peste 25%

În cadrul alegerilor locale din Republica Moldova, peste 820.000 de alegători și-au exercitat dreptul la vot, reprezentând aproximativ 30% din totalul celor cu drept de vot. Prezența la urne a variat semnificativ în diverse localități din țară, reflectând angajamentul divers al comunităților în procesul electoral, a declarat șefa CEC-ului, Angelica Caraman într-un briefing de presă.

Localitatea cu cea mai mare prezență la vot a fost Pocrovca din Dondușeni, cu impresionanta cifră de 67%. În Chișinău, prezența la vot a fost în jur de 26%, cu locuitorii sectorului Rîșcani în frunte cu 26%. În suburbiile Chișinăului, prezența a atins 28%, cu locuitorii de la Vadul lui Vodă în top, cu 36%.

În contrast, cea mai mică prezență la vot a fost înregistrată la Durlești, cu 24%. La Bălți, din cei 100.000 de alegători înregistrați, s-au prezentat la urne aproximativ 35%. În Comrat, prezența a fost de peste 31%.

În 820 de localități, prezența a depășit 25%, declarând astfel alegerile ca fiind valabile. În localitățile unde prezența la vot a fost sub prag, se prevede organizarea de alegeri repetate în următoarele două săptămâni.

Femeile au fost mai active în procesul electoral, reprezentând 54% din cei care și-au exprimat votul. Persoanele cu vârste cuprinse între 56 și 74 de ani au constituit cea mai mare pondere din punct de vedere al participării la vot.

În ceea ce privește incidentele, s-au raportat aproximativ 130 de cazuri, incluzând agitație electorală, transport ilegal de alegători, afișaj electoral neautorizat, corupere a alegătorilor și fotografierea buletinelor de vot. La Chirsova, a fost inițiată o urmărire penală pentru împiedicarea exercitării dreptului la vot.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incalcari #alegatori #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.