CEC: Din totalul celor 898 de localități în 820 avem deja înregistrată o rată de participare de peste 25%

În cadrul alegerilor locale din Republica Moldova, peste 820.000 de alegători și-au exercitat dreptul la vot, reprezentând aproximativ 30% din totalul celor cu drept de vot. Prezența la urne a variat semnificativ în diverse localități din țară, reflectând angajamentul divers al comunităților în procesul electoral, a declarat șefa CEC-ului, Angelica Caraman într-un briefing de presă.

Localitatea cu cea mai mare prezență la vot a fost Pocrovca din Dondușeni, cu impresionanta cifră de 67%. În Chișinău, prezența la vot a fost în jur de 26%, cu locuitorii sectorului Rîșcani în frunte cu 26%. În suburbiile Chișinăului, prezența a atins 28%, cu locuitorii de la Vadul lui Vodă în top, cu 36%.

În contrast, cea mai mică prezență la vot a fost înregistrată la Durlești, cu 24%. La Bălți, din cei 100.000 de alegători înregistrați, s-au prezentat la urne aproximativ 35%. În Comrat, prezența a fost de peste 31%.

În 820 de localități, prezența a depășit 25%, declarând astfel alegerile ca fiind valabile. În localitățile unde prezența la vot a fost sub prag, se prevede organizarea de alegeri repetate în următoarele două săptămâni.

Femeile au fost mai active în procesul electoral, reprezentând 54% din cei care și-au exprimat votul. Persoanele cu vârste cuprinse între 56 și 74 de ani au constituit cea mai mare pondere din punct de vedere al participării la vot.

În ceea ce privește incidentele, s-au raportat aproximativ 130 de cazuri, incluzând agitație electorală, transport ilegal de alegători, afișaj electoral neautorizat, corupere a alegătorilor și fotografierea buletinelor de vot. La Chirsova, a fost inițiată o urmărire penală pentru împiedicarea exercitării dreptului la vot.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#incalcari #alegatori #CEC

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația exportatorilor de cereale „Agrocereale” solicită conducerii întreprinderii Căile Ferate ale Moldovei (CFM) un răspuns oficial la demersul expediat pe 5 septembrie 2025 privind modificarea politicii tarifare pentru transportul feroviar de mărfuri, intrată în vigoare la 1 octombrie 2025. Într-o scrisoare adresată directorului întreprinderii, Serghei Cotelinic, organizația atrage atenția că noile tarife riscă să afecteze competitivitatea sectorului agricol și să reducă volumul mărfurilor transportate pe calea ferată.

„Agrocereale” subliniază că este necesar un dialog deschis, întrucât tarifele feroviare influențează direct costurile exportatorilor și stabilitatea întregii logistici de export a Republicii Moldova. În acest context, asociația solicită CFM să ofere informații oficiale privind volumele de transport feroviar pentru perioada septembrie–noiembrie a sezonului 2025/2026, precum și date despre solicitările și volumele confirmate pentru luna decembrie. Aceste informații, deși sunt publice, ar permite pieței să evalueze corect gradul de încărcare a infrastructurii feroviare.

Scrisoarea subliniază faptul că Republica Moldova produce anual circa 4 milioane de tone de cereale și oleaginoase, dintre care aproximativ 3,2 milioane de tone sunt exportate. În prezent, doar 14% din acest volum — aproximativ 450.000 de tone — este transportat pe calea ferată, în timp ce 40% ajunge la export prin transport rutier. „Toate volumele care nu merg pe calea ferată sunt captate de transportul auto, principalul concurent al CFM. Aceste fluxuri în creștere reprezintă un potențial de piață nerealizat pentru calea ferată”, avertizează asociația.

„Agrocereale” susține că accentul strategic al CFM nu ar trebui plasat exclusiv pe acoperirea costurilor prin majorări tarifare, ci pe atragerea activă a unor volume mai mari. Asociația amintește că, deși transportul feroviar de mărfuri este realizat uneori la limita sau sub costurile reale, creșterea volumelor ar reduce costul unitar și ar îmbunătăți rezultatele financiare. În acest sens, organizația propune elaborarea unei strategii de stimulare a cererii, astfel încât fermierii și traderii să aibă predictibilitate și motive economice reale pentru a reveni la transportul pe calea ferată.

Asociația consideră necesară implicarea unor economiști și specialiști în calculul tarifelor pentru a elabora prețuri competitive, adaptate pieței. Organizația se declară gata să ofere suport consultativ și să participe la analiza economică.

Deși „Agrocereale” recunoaște că majorarea tarifelor cu 7% față de 2023 este explicată prin inflație, creșterea costurilor cu combustibilul, personalul și infrastructura, aceasta consideră că noile tarife sunt insuficient de atractive și pot provoca un efect invers: migrarea suplimentară a fluxurilor către transportul rutier.

Asociația solicită, totodată, clarificări privind includerea amortizării parcului rulant în structura actuală a tarifului, având în vedere starea critică a materialului rulant al CFM.

În final, „Agrocereale” avertizează că, de-a lungul anilor, sectorul agricol a părăsit în repetate rânduri transportul feroviar din cauza condițiilor nefavorabile, revenind abia după ajustări de tarif și politică operațională. „Nu ne dorim repetarea acestui ciclu. Doar prin dialog și decizii comune putem asigura stabilitatea și creșterea fluxurilor”, se arată în adresare.

Anterior, CFM, într-un comunicat de presă, susținea că tarifele pentru transportul cerealelor rămân printre cele mai avantajoase din sistemul feroviar, fiind semnificativ mai mici decât cele aplicate altor tipuri de mărfuri. Potrivit instituției, aceste prețuri preferențiale sunt susținute din resurse interne, printr-un regim strict de economisire a combustibilului, energiei și cheltuielilor de întreținere, precum și prin optimizarea personalului.

CFM precizează că tarifele pentru cereale au fost stabilite la 1 ianuarie 2023 și au rămas neschimbate timp de trei ani. Începând cu 1 octombrie 2025, prețul a fost majorat cu doar 7%, chiar dacă, economic, ajustarea justificată ar fi fost de până la 15%. Transportul cerealelor beneficiază în continuare de reduceri de până la 42% față de tariful de bază, iar lista rutelor eligibile a fost extinsă pentru a facilita exportul fermierilor.