Cei mai bogați oameni ai lumii cumpără obiecte de LUX în credit! Adevărul despre miliardarii care trăiesc pe datorie

Cei mai bogați oameni din lume au ajuns să dețină averi incomensurabile. Este însă o diferență între averile și veniturile pe care le au. Asta ar fi ceea ce l-a determinat în weekendul trecut pe Elon Musk să posteze pe Twitter un sondaj prin care își întrebă urmăritorii dacă ar trebui să vândă 10 la sută din acțiunile Tesla pentru a-și plăti taxele. Sondajul ar fi fost o reacție la propunerea unor senatori democrați de a impozita activele miliardarilor și a determinat o devalorizare a acțiunilor Tesla. Între timp, însă, miliardarul a vândut deja acțiuni Tesla în valoare de 5 miliarde de dolari, ceea ce, de altfel, ar fi plănuit să facă cu mult înainte de a-și întreba urmăritorii de pe Twitter.

Elon Musk, la fel ca alți șefi de companii miliardari, nu primește un salariu la sfârșitul lunii, precum cei mai mulți dintre noi. Iar când vedeți știri care arată că averea sa a crescut cu câteva miliarde de dolari, asta se referă în special la valoarea acțiunilor pe care le deține la Tesla. De fapt, miliardarul nu ratează nicio ocazie pentru a aminti că nu primește salariu sau bonusuri. Chiar în tweet-ul de sâmbătă a spus că el deține doar acțiuni, iar singura modalitate de a-și plăti taxele este de a vinde titlurile Tesla.

Însă, în aceste condiții, de unde au miliardarii bani cash pentru cheltuielile zilnice sau pentru altele mai extravagante, precum o mașină scumpă sau un iaht? Răspunsul, oricât de surprinzător ar părea, este: din credite. Elon Musk și alți oameni foarte bogați fac împrumuturi substanțiale la bănci, folosind acțiunile pe care le dețin drept garanție, arată CNN.

De altfel, într-un raport Tesla din luna august se arată că aproximativ 88 de milioane de acțiuni Tesla ce îi aparțin lui Elon Musk au fost folosite drept garanție pentru a contracta anumite datorii personale. La acea dată, valoarea acțiunilor gajate era de 63 de miliarde de dolari.

De ce miliardarii preferă să cumpere pe credit

Ceea ce este foarte important este că aceste împrumuturi nu sunt impozitate așa cum sunt taxate veniturile obișnuite. Astfel, dacă ești șeful Tesla, poți merge la bancă și să ceri zece milioane de dolari pentru a cumpăra un elicopter sau pentru orice activitate excentrică a unei persoane foarte bogate. Iar banca îi va oferi o afacere foarte bună – o dobândă de aproximativ 3 la sută.

Însă dacă Musk ar obține cele zece milioane de dolari din vânzarea acțiunilor Tesla, va fi supus impozitului pe câștigurile de capital, care în Statele Unite se ridică la 20 la sută. În plus, un CEO nu poate să vândă acțiuni oricând dorește. De obicei, când șeful unei mari companii vinde acțiuni este un semn că acea firmă are probleme, iar asta poate induce panică în rândul celorlalți investitori. De altfel, simpla sugestie făcută de Elon Musk că va vinde 10 la sută din acțiunile pe care le deține la Tesla a făcut ca valoarea acestora să scadă cu aproape 5 la sută.

Astfel se explică parțial și de ce Elon Musk și fondatorul Amazon, Jeff Bezos, cei mai bogați oameni din lume, au plătit un impozit pe venit foarte mic în ultimii ani. Deși situația este revoltătoare pentru oamenii de rând, care ajung să plătească taxe mai mari decât mulți miliardari, bogații nu văd problema în acest fel. Acesta este și motivul pentru care au criticat propunerea democraților de a impozita anual acțiunile, proprietățile și alte active deținute de miliardarii americani atunci când valoarea acestora crește, și nu la vânzarea acestora.

O nouă acțiune de PR a lui Elon Musk?

În ceea ce privește mesajul postat de Elon Musk referitor la vânzarea a 10 la sută din acțiunile pe care le are la Tesla, analiștii spun că, de fapt, a fost o nouă acțiune de PR a omului de afaceri și nu are legătură cu dezbaterile din Statele Unite privind proiecul de impozitare a celor mai bogați americani.

De fapt, miliardarul știa de aproape zece ani că va fi nevoit să vândă aceste acțiuni înainte de luna august a anului viitor. Ca parte a complexului pachet de compensații convenit cu Tesla, Musk a primit în 2012 aproape 23 de milioane de acțiuni care urmează să expire anul viitor. Asta înseamnă că Musk va pierde aceste acțiuni pe 13 august 2022, dacă nu le vinde.

Având în vedere că opțiunile au fost acordate la un preț de puțin peste 6 dolari, iar acum o acțiune valorează peste 1.000, șeful Tesla va avea un câștig uriaș, dar care va fi impozitat cu până la 54 la sută, având în vedere că este considerat un venit obișnuit și nu câștig de capital. Experții estimează că omul de afaceri ar trebui să plătească statului între 10 și 15 miliarde de dolari.

Observatorii sunt însă obișnuiți cu mesajele haotice ale lui Musk pe platforma de social media. Tweet-urile lui pot aduce la creșterea sau scăderea prețurilor acțiunilor sau ale criptomonedelor despre care scrie. Însă, deși mesajele sale trebuie supervizate de experții juridici ai Tesla, conform unui ordin mai vechi ale Comisiei pentru Valori Mobiliare, nu este clar dacă acest lucru s-a întâmplat și în cazul postării despre vânzarea titlurilor Tesla.

Potrivit The Wall Street Journal, reglementatorul pieței de capital a transmis anul trecut companiei Tesla că mesajele lui Musk au încălcat de două ori regulile, dar nu este clar dacă Autoritatea a luat vreo măsură împotriva lui sau a companiei.

#salariu #Tesla #miliardari #credit #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.