Cei mai mulți bani oferiți vreodată de Autoritatea Financiară Americană ca ”premiu”, unui informator despre Ericsson

Suma record de 279 de milioane de dolari acordată la începutul acestei luni de către Comisia pentru valori mobiliare şi burse a fost oferită în urma unui caz de mită împotriva companiei de telecomunicaţii Ericsson, scrie WSJ.

Premiul acordat în cadrul programului „cash for tips” al SEC a fost legat de acordul de 1,1 miliarde de dolari pe care compania suedeză l-a încheiat cu autorităţile americane în 2019, în legătură cu acuzaţiile potrivit cărora a conspirat să facă plăţi ilegale pentru a câştiga afaceri în cinci ţări, încălcând legile americane împotriva mitei, potrivit unor persoane familiare cu acest caz.

SEC nu a numit acţiunea de aplicare a legii care stă la baza premiului şi nu a identificat informatorul, în conformitate cu normele de protecţie a informatorilor care împiedică autoritatea de reglementare să divulge aceste informaţii publicului.

O serie de presupuşi paşi greşiţi din 2019 au determinat Ericsson să accepte în martie să pledeze vinovat şi să plătească o amendă suplimentară de aproximativ 207 milioane de dolari pentru a soluţiona acuzaţiile de încălcare a acordului de amânare a urmăririi penale încheiat în 2019 cu Departamentul de Justiţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #premiu #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.