Cel mai bogat bărbat şi cea mai bogată femeie din lume, din Franța, au avere cumulată de aproape 300 miliarde de dolari

Cel mai bogat bărbat şi cea mai bogată femeie din lume sunt francezi. Este pentru prima dată când un cetăţean francez conduce clasamentul Forbes.

Bernard Arnault, şeful imperiului de lux LVMH, este cea mai bogată persoană de pe planetă, potrivit clasamentului anual al Forbes, cu o avere care a crescut constant în ultimii ani şi care se ridică acum la 211 miliarde de dolari, notează AFP.
Este pentru prima dată când un cetăţean francez conduce clasamentul Forbes.

Francoise Bettencourt Meyers, vicepreşedinte al L’Orèal, companie fondată de bunicul său şi în prezent lider mondial în domeniul frumuseţii şi al produselor cosmetice, este cea mai bogată femeie şi ocupă poziţia a 11-a la nivel global, cu 80,5 miliarde USD.
După Arnault, podiumul este completat de Elon Musk şi Jeff Bezos: CEO-ul Tesla a pierdut prima poziţie din cauza scăderii puternice a acţiunilor companiei sale la bursă, datorată în parte achiziţiei costisitoare a Twitter, şi are acum active de 180 de miliarde; fondatorul Amazon, ale cărui active au scăzut la 107 miliarde, a coborât şi el o poziţie.

Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, a coborât pe locul 16, cu active de 64,4 miliarde de dolari.

La nivel mondial, există 2.640 de active cu zece cifre, în scădere de la 2.668 în 2022. Împreună, miliardarii au acum active totale de 12.200 de miliarde, în scădere cu 500 de miliarde de la 12.700 de miliarde în martie 2022.

Aproape jumătate dintre persoanele din clasament au acum active mai mici decât în urmă cu 12 luni.

Statele Unite sunt ţara cu cele mai multe în clasament, cu 735 de active şi un total de 4.500 de miliarde.

China (inclusiv Hong Kong şi Macao) rămâne pe locul al doilea, cu 562 de miliardari şi active totale de 2.000 de miliarde, urmată de India, cu 169 de miliardari şi active totale de 675 de miliarde.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.