Cel mai bogat om din Ucraina își extinde imperiul energetic în România: DTEK Renewables construiește parc fotovoltaic

Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina și proprietarul conglomeratului energetic DTEK, prin divizia DTEK Renewables International (DRI), pregătește construirea unui nou parc fotovoltaic în România. Proiectul, numit Glodeni 2, situat în județul Mureș, va avea o capacitate instalată de 60 MW, amplasat lângă unitatea solară existentă Glodeni 1 de 53 MW.

Acesta este al patrulea proiect major al DRI în România, consolidând astfel portofoliul companiei pe piața locală la un total de 299 MW. DRI mai deține parcul eolian Ruginoasa de 60 MW din județul Iași și a achiziționat recent un proiect de parc fotovoltaic de 126 MW în Văcărești, județul Dâmbovița. Finas Group, partener strategic al DRI, dezvoltă proiecte solare adiționale de 200 MW în județele Harghita și Sălaj, cu finalizare estimată pentru 2025.

DTEK Renewables International își continuă expansiunea pe piața românească de energie verde, contribuind semnificativ la creșterea capacităților de producție regenerabilă în regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fotovoltaic #investiție #Parc #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au prezentat aliaților europeni un plan preliminar de încetare a focului în Ucraina, care prevede păstrarea sub control rusesc a teritoriilor ocupate, relaxarea sancțiunilor împotriva Moscovei și renunțarea la aderarea Ucrainei la NATO. Dezvăluirea a fost făcută de agenția Bloomberg, care citează oficiali europeni la curent cu negocierile.

Potrivit surselor, planul a fost discutat joi la Paris, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt, la care au participat președintele Franței Emmanuel Macron, diplomați din Marea Britanie și Germania, precum și trimisul special al SUA, Steven Witkoff, și secretarul de stat american Marco Rubio.

Documentul, aflat deocamdată în stadiu preliminar, nu a fost discutat cu partea ucraineană, însă Kievul, potrivit surselor Bloomberg, ar fi deschis la un armistițiu dacă și Kremlinul ar accepta un acord. Diplomații europeni subliniază însă că niciun stat occidental nu recunoaște anexarea teritoriilor ocupate de Rusia.

În paralel, secretarul de stat Marco Rubio a purtat discuții directe cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov, iar președintele american Donald Trump a declarat joi că Washingtonul așteaptă un răspuns clar din partea Rusiei „până la sfârșitul săptămânii”. În lipsa unui semnal pozitiv din partea Moscovei, SUA amenință că se vor retrage din procesul de mediere.

Rubio a adăugat că SUA nu sunt, deocamdată, pregătite să negocieze garanțiile de securitate solicitate de Ucraina, o poziție contestată de oficialii europeni care consideră că asemenea garanții sunt esențiale pentru stabilirea și menținerea unui regim de încetare a focului.

În paralel, delegația ucraineană prezentă la Paris a discutat despre un eventual mecanism de monitorizare internațională a unui armistițiu și despre posibilitatea trimiterii unui contingent de menținere a păcii.

Potrivit vicepreședintelui SUA, J.D. Vance, prezent vineri la Roma într-o întrevedere cu premierul italian Giorgia Meloni, Washingtonul este „optimist” în privința perspectivei unui acord: „Chiar și în ultimele 24 de ore, au apărut lucruri interesante. Avem speranțe că ne apropiem de finalul acestui război”, a declarat oficialul american.

Acest posibil acord de pace propus de administrația Trump ar putea marca o cotitură majoră în politica internațională, însă ridică semne de întrebare majore privind suveranitatea Ucrainei și viitorul arhitecturii de securitate europene.