Fiscul american a dezvăluit cum au evitat Bill Gates, Jeff Bezos și Elon Musk să-și plătească impozitele

Agenția fiscală din SUA, Serviciul Intern privind Veniturile (IRS), a oferit date ce demonstrează că miliardari precum Jeff Bezos, Elon Musk şi Warren Buffett achită impozite pe venit foarte mici în raport cu averile vaste, uneori chiar deloc.

„În 2007, Jeff Bezos, la acea vreme multimiliardar, iar acum cel mai bogat om din lume, nu a plătit niciun cent impozit federal pe venit. A reuşit acest lucru din nou în 2011. În 2018, fondatorul Tesla, Elon Musk, al doilea cel mai bogat om din lume, nu a plătit nici el deloc impozit federal. Michael Bloomberg a reuşit să procedeze la fel în ultimii ani. Investitorul miliardar Carl Icahn a făcut de două ori acest lucru. George Soros nu a plătit deloc taxe federale trei ani la rând”, scrie ProPublica.

Organizaţia media a obţinut date masive de la agenţia fiscală americană, Serviciul Intern privind Veniturile (IRS), despre situaţiile financiare ale celor mai bogaţi oameni din Statele Unite, acoperind peste 15 ani. Datele oferă o perspectivă fără precedent asupra situaţiilor financiare ale titanilor din SUA, printre care Warren Buffett, Bill Gates, Rupert Murdoch şi Mark Zuckerberg. Sunt relevate nu doar profiturile şi taxele, ci şi investiţiile, cifrele de afaceri, câştigurile speculative şi chiar rezultatele rapoartelor de audit.

„Aceste date demolează mitul central al sistemului fiscal american: faptul că fiecare cetăţean îşi achită contribuţiile corect şi că cei mai bogaţi americani plătesc cel mai mult.” notează jurnaliștii de la ProPublica.

Mulţi americani trăiesc de la un salariu la altul, cu averi mici şi achitând guvernului federal impozite care sunt procente din venituri, în creştere dacă au câştiguri mai mari. În ultimii ani, familiile din SUA au câştigat în medie circa 70.000 de dolari pe an, plătind impozit federal 14%. Cea mai mare cotă de impozitare, 37%, a fost anul acesta, pentru cuplurile care au câştigat peste 628.300 de dolari pe an.

Datele confidenţiale obţinute de ProPublica arată că ultrabogaţii pur şi simplu evită acest sistem.

„Miliardarii Americii au strategii evazioniste care nu sunt la îndemâna oamenilor de rând. Averile lor sunt rezultatul creşterii valorii activelor, cotaţiilor la burse şi proprietăţilor. Aceste câştiguri nu sunt definite de legislaţia SUA ca fiind venituri impozitabile dacă miliardarii nu fac tranzacţii de vânzare şi până când nu fac acest lucru”, se arată în investigația jurnalistică.

Pentru a observa realitatea financiară a celor mai bogaţi americani, ProPublica a realizat o analiză care nu a mai fost făcută până acum. Au fost raportate taxele plătite anual de cei mai bogaţi 25 de americani la creşterile averilor estimate de revista Forbes. Aceasta va fi numită cota fiscală reală a acestora, iar rezultatele sunt şocante. Potrivit Forbes, cei 25 au avut creşteri ale averilor care au totalizat 401 miliarde de dolari în perioada 2014-2018. Au plătit în total impozite federale de 13,6 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă, conform datelor IRS. Este o sumă mare, dar cota fiscală reală este de doar 3,4%.

Situaţia este total diferită în cazul americanilor din clasa de mijloc. În perioada 2014-2018, persoanele de peste 40 de ani din această categorie au avut creşteri ale veniturilor de 65.000 de dolari, în cele mai multe cazuri prin creşterea valorii locuinţelor. Dar, în condiţiile în care cele mai multe venituri au provenit din salarii, impozitele au fost aproape la fel de mult, 62.000 de dolari în perioada de cinci ani.

Conform datelor ProPublica, Warren Buffett, proprietarul Berkshire Hathaway Inc., a avut o creştere a averii de 24,3 miliarde de dolari în intervalul 2014-2018, a raportat un venit de 125 de milioane de dolari şi a plătit taxe de 23,7 milioane de dolari, adică o cotă reală de impozitare de 0,10%. În aceeaşi perioadă, averea lui Jeff Bezos, proprietarul Amazon.com, a crescut cu 99,0 miliarde de dolari, a raportat venituri de 4,22 miliarde şi a plătit taxe de 973 de milioane de dolari, adică 0,98%. Michael Bloomberg, proprietarul companiei Bloomberg LP, a avut o creştere a averii de 22,5 miliarde de dolari, a raportat venituri de 10,0 miliarde şi a plătit taxe de 292 de milioane, adică 1,30%. Elon Musk, proprietarul companiei Tesla, a obţinut o creştere a averii de 13,9 miliarde de dolari, a raportat venituri de 1,52 miliarde şi a achitat impozite de 455 de milioane de dolari, adică 3,27%.

Dezvăluirile intervin într-un moment crucial în Statele Unite. Inegalitatea averilor a devenit una dintre problemele definitorii ale perioadei contemporane. Preşedintele Joseph Biden şi Congresul SUA analizează posibilitatea introducerii celor mai ambiţioase majorări de taxe din ultimele decenii pentru persoanele cu venituri mari. Dezbaterea a fost dominată de propunerea privind majorarea cotei maxime de impozitare de la 37% la 39,6%.

#Musk #Bezos #adevar #impozite #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina