Cel mai mare jucător pe piaţa de low-cost, cere compensaţii de la Boeing după ce le-au întârziat avioanele

Ryanair cere compensaţii de la Boeing pentru întârzierile tot mai mari la livrarea aeronavelor, care au forţat compania aeriană să îşi reducă previziunile privind numărul de pasageri şi să avertizeze că este pe punctul de a anula unele zboruri în această vară, raportează Financial Times.

Directorul executiv al Ryanair, Michael O’Leary, a declarat că nu este „cu adevărat sigur” de câte avioane 737 Max va livra Boeing la timp pentru lunile de vârf ale verii, menţionând că firma aerospaţială americană a fost cufundată într-un „scandal cumplit” în materie de producţie după explozia fuselajului unui zbor Alaska Airlines în ianuarie.

Boeing s-a confruntat cu un control intens din cauza incidentului, iar autoritatea americană de reglementare în domeniul aviaţiei i-a blocat extinderea producţiei de 737 Max, cel mai popular avion al său.

Alaska Airlines şi Copa Airlines din Panama au cerut Boeing să compenseze pierderile cauzate de accident şi de blocarea ulterioară a avioanelor la sol. Comentariile lui O’Leary arată că Boeing s-ar putea confrunta cu mai multe cereri de despăgubire pentru întârzierile din întregul proces de producţie.

Ryanair se aştepta să primească 57 de avioane 737 Max-8 până în iunie pentru a le desfăşura în lunile de vârf ale verii, compania revizuindu-şi între timp estimările în jos, în urma problemelor de fabricaţie care au cuprins Boeing.

„Cred că vom obţine o compensaţie modestă din partea Boeing. Dar obiectivul nostru nu este să obţinem compensaţii din partea producătorului de avioane, ci este să putem primi aeronavele la timp, pentru a ne putea desfăşura corect operaţiunile”, a declarat O’Leary.

El a precizat că Ryanair va primi probabil între 40 şi 45 de avioane, deşi numărul acestora ar putea scădea sub 40. Programul de vară pentru anul 2024 al companiei aeriene se bazează pe primirea a cel puţin 50 de avioane de la Boeing, O’Leary susţinând că Ryanair va trebui să anunţe „reduceri minore ale programului” până la sfârşitul lunii martie dacă doar 40 de aeronave vor fi livrate până la sfârşitul lunii martie.

O’Leary a declarat că Ryanair va reduce zborurile de pe rutele cu mai multe frecvenţe zilnice pentru a evita perturbarea clienţilor. „Vom putea oferi clienţilor afectaţi zboruri alternative în aceeaşi zi sau în alte zile”.

Ryanair se aşteaptă acum să transporte 183,5 milioane de pasageri în actualul exerciţiu financiar care se încheie în martie, în scădere de la 185 milioane de pasageri planificaţi. Cu toate acestea, O’Leary a declarat că problema Boeing va afecta numărul de pasageri în următorul exerciţiu financiar al Ryanair, care va fi „spre 200 de milioane” în loc de 205 milioane, cât era prevăzut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#low-cost #Ryanair #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.