Cel mai mare operator aerian din Europa a efectuat 18.000 de zboruri cu avionul gol sau aproape gol

Companiile din cadrul Lufthansa, cel mai mare operator aerian din Europa, au efectuat iarna aceasta 18.000 de zboruri care în mod normal ar fi fost anulate din cauza lipsei de pasageri, potrivit Le Soir.

Potrivit informațiilor, zborurile au fost efectuate cu avioane goale sau aproape goale doar pentru a nu pierde dreptul de aterizare și decolare pe mai multe aeroporturi majore.

Fiecare linie aeriană cumpără intervale de timp alocate pentru aterizări și decolări în aeroporturi. Înainte de pandemie, dacă o linie aeriană nu ocupa cel puțin 80% din aceste intervale cu zboruri, ea putea pierde respectivul interval. Procentul a fost revizuit la 50% după startul pandemiei, însă rămâne în continuare prea ridicat comparativ cu scăderea masivă a numărului de călători.

Pentru a-și menține drepturile de utilizare ale aeroporturilor, multe companii aeriene au preferat să efectueze zboruri chiar și cu avionul gol.

Din totalul de 18.000, aproximativ 3.000 de zboruri au aparținut Brussels Airlines (parte a Lufthansa). Vestea i-a făcut pe oficialii Guvernului belgian să le scrie reprezentanților Comisiei Europene pentru a le cere schimbarea regulilor privind rezervarea intervalelor de aterizare/decolare în aeroporturi.

Lufthansa vrea să anuleze 33.000 de zboruri până la finalul lunii martie, din cauza unui număr ridicat de anulări ale rezervărilor, cauzate de varianta Omicron a COVID-19.

#cel mai mare operator aerian #companii aeriene #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.